Prof. univ. dr. Alida Timar-Gabor – Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, CÂȘTIGĂTOARE A UNUI ERC CONSOLIDATOR GRANT CU UBB CA INSTITUȚIE GAZDĂ -

Întrebare: Vă rog să ȋncepeți cu o scurtă prezentare a dumneavoastră, insistând pe ceea ați realizat după iunie 2016, data interviului anterior pentru pagina de rezultate de excelență din UBB. Printre realizările din ultimii 6 ani se numără: am dezvoltat laboratorul de datare prin rezonanță electronică paramagnetică din cadrul Centrului de Radioactivitatea Mediului și Datare Nucleară pe care îl conduc, am efectuat investigații metodologice și aplicative pe eșantioane de curț extras din sedimente cu relevanță paleoclimatică localizate pe patru continente, finalizând astfel cu succes proiectul ERC StG “Integrated dating approach for terrestrial records of past climate using trapped charge methods-INTERTRAP” și am reusit să câșting un nou grant ERC CoG “Reading provenance from ubiquitous quartz: understanding the changes occurring in its lattice defects in its journey in time and space by physical methods-PROGRESS” care ne va permite extinderea laboratorului prin cuplarea tehnicilor de datare prin luminescență și rezonanță electronică paramagnetică cu catodoluminescența rezolvată spectral bazată pe microscopie electronică de baleiaj. Mi-am păstrat și întărit echipa si sunt mândră de cei șase studenți care au susținut tezele de doctorat sub îndrumarea mea în această perioadă, obținând cel mai înalt calificativ și de cei cinci tineri colegi cercetători, dintre care patru cetățeni straini cu care am avut placerea să colaborez în cadrul stagiilor de cercetare post-doctorală pe care le-au efectuat sub supervizarea mea, aici la UBB.  

2. Întrebare:

Ați câștigat recent, ȋn urma unei competiții puternice, un al doilea grant ERC, de data aceasta un grant și mai prestigios de tipul ERC CONSOLIDATOR GRANT. Care a fost/este rețeta succesului ? ERC explică că există doar doua cerințe: o idee deosebită și un director de proiect cu realizări excepționale. Este greu de explicat ce însemnă o idee deosebită, dar proiectul trebuie sa fie unul ambițios. Pentru că directorul de proiect este în cadrul proiectelor ERC investigatorul principal (PI), care trebuie să se afle constant în centrul cercetării, o propunere bună de proiect ERC ar trebui sa prezinte cea mai mare și profundă ambiție științifică a PI-ului din acel moment. Propunerea trebuie să scoată PI-ul din zona sa de confort științific fără a rupe legătura cu sferele sale de competență. Cercetarea propusă nu poate fi incrementală, trebuie să aibă o componentă puternică de cercetare fundamentală (pentru inovare există alte linii de finanțare) și este ideal să fie bazată pe niște ipoteze clare, în alte cuvinte este dezirabil să existe cel puțin o parte de cercetare “hypothesis driven”. Prin urmare trebuie găsit un echilibru între gradul de risc al proiectului catre trebuie sa fie unul înalt și competențele deja dobândite ale PI-ului, un lucru care nu este ușor. Procesul implică seriozitate, multă muncă și anduranță, dar cum să fie altfel decât așa cand planifici să iți atingi cea mai mare ambiție științifică pe care o ai?  

3. Întrebare:

Ați ales, din nou, să implementați acest nou grant, la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB). Ce v-a făcut să luați această decizie ? Datorită implementării grantului INTERTRAP laboratorul de datare prin luminescență din cadrul UBB a devenit unul dintre cele mai competitive laboratoare cu acest profil. Cuplarea cu laboratorul de datare prin rezonanță electronică paramagnetică i-a dat un grad de unicitate deoarece deși aceste tehnici sunt cunoscute pentru alte aplicații, în lume există doar câteva, probabil mai puțin de zece laboratorare care îmbină aceste metode experimentale în scopul datării. Implementarea în acest laborator a tehnicilor microscopice și a catodoluminescenței pentru a deservi aceluiași scop va face ca laboratorul de la UBB să aibă un avantaj competitiv deosebit în comunitatea celor care se ocupă cu datarea prin luminescență și rezonanță electronică paramagentică. După ce PROGRESS își va îndeplini obiectivele laboratorul nostru va fi nu doar un jucător important în acest domeniu, ci unul dintre laboratoarele care va avea potențialul de a produce salturi calitative majore în această comunitate. Alegerea a venit prin urmare în mod natural, având pe lângă componenta sentimentală o bază rațională solidă. Acronimele granturilor reflectă mai mult decât cuvintele din titluri. Acum este timpul și aici este locul pentru PROGRESS.

4. Întrebare:

Sunteți cadru didactic la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din UBB, aveți și propriul grup de cercetare, sunteți și implicată ȋn activități ȋn folosul comunității academice. Vă mai rămâne timp și pentru altceva ? Ce vă place să faceți ȋn timpul liber ? Mi-ar placea să pot spune că sunt un astronom amator sau un schior semiprofesionist desăvarşit, sau... Dar nu sunt. Mă consolez cu gândul că marea majoritate a activităților pe care oamenii le au in timpul liber implică placerea de a citi, a învăța lucruri noi sau a avea activități creative, a construi ceva ce simți că îți aparține,  a avea grija de alții și a-i ajuta să se dezvolte, a avea ieșiri în natură, a călători, a întalni oameni noi și prieteni vechi, iar cariera mea implică toate aceste lucruri.  

5. Întrebare:

Ce planuri de viitor v-ați făcut ? Urmează un ERC ADVANCED GRANT ? Îmi doresc ca activitățile de cercetare din cadrul laboratoarelor noastre să le facă un punct central al cercetării din domeniu la nivel internațional și astfel să avem cât mai mulți colegi vizitatori din întreaga lume care să efectueze stagii de cercetare alături de grupul nostru. Acum 6 ani îmi doream ca INTERTRAP sa fie un succes, iar acum îmi doresc la fel de mult același lucru pentru PROGRESS. Sper ca în viitor centrul nostru de cercetare să crească și să avem cât mai multe idei demne de acest tip de finanțare, lucru pe care îl doresc deasemenea tuturor colegilor din UBB.   A pus ȋntrebările și a consemnat Adrian Petrușel.  

Alexandra Baneu, cercetător științific în cadrul Centrului de Filosofie Antică și Medievală al UBB, câștigătorul unui ERC Starting Grant cu UBB ca instituție gazdă

1. 
2. Întrebare Daniel David:

Ne puteţi face o scurtă prezentare a dumneavoastră? 

Răspuns:

Mă numesc Alexandra Baneu. Sunt absolventă a Facultății de Filosofie (2011) și a Facultății de Litere, specializarea Filologie Clasică (2012), ambele din cadrul UBB. Între 2011 și 2013 am urmat cursurile Masteratului de Filosofie Antică și Medievală. În anul 2016 am obținut doctoratul în filosofie. Din 2017 am o dublă afiliere instituțională: la UBB, ca cercetător asociat în cadrul Centrului de Filosofie Antică și Medievală, și la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară “Sextil Pușcariu” al Academiei Române, unde am avut ocazia să mă specializez și într-un alt domeniu, prin implicarea mea în editarea critică a operelor reprezentanților Școlii Ardelene. Astfel, am avut posibilitatea de a-mi însuși metodologia de cercetare și de editare textuală specifică pentru două perioade și zone diferite: Evul Mediu occidental și Iluminismul românesc. Studiile medievale rămân, totuși, principalul meu domeniu de interes, cu accent pe filosofia medievală. Valorile mele personale sunt: curajul, independența și respectul față de ceilalți.

1.  Întrebare Daniel David:

De ce aţi ales UBB ca instituție gazdă pentru grantul ERC recent câștigat? 

Răspuns:

Am ales UBB fiindcă în această universitate m-am format și aici am cunoscut grupul de cercetători cu care colaborez de aproape 10 ani. Dar dincolo de aceste motive mai degrabă personale, am considerat că UBB este instituția din România care are posibilitatea de a asigura cele mai bune condiții de derulare pentru proiectul meu, atât datorită importanței pe care o acordă cercetării, cât și datorită faptului că universitatea avea deja experiența de a fi gestionat un proiect ERC.

3. Întrebare Daniel David:

Puteţi să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice majore care a prilejuit acest interviu?

Răspuns:

Proiectul propus de către mine în competiția ERC StG 2020, „Note-taking and Notebooks as Channels of Medieval Academic Dissemination across Europe” (cu acronimul NOTA), a fost reținut pentru finanțare. Acest gen de granturi se bucură de un foarte mare prestigiu internațional, iar proiectele declarate câștigătoare se remarcă, de cele mai multe ori, prin originalitate și capacitatea de inovare în cadrul domeniului. Nu este vorba doar de a gestiona și reorganiza cunoașterea deja existentă, ci de a propune schimbări de paradigmă sau măcar schimbări metodologice semnificative.

4. Întrebare Daniel David:

Care vă sunt planurile academice de viitor? 

Răspuns:

Deocamdată mă bucur de faptul că am ocazia de a cerceta, timp de cinci ani, un subiect în legătură cu care sunt curioasă în mod autentic. Îmi propun să realizez obiectivele proiectului NOTA și să cresc vizibilitatea muncii de cercetare derulate în cadrul Centrului de Filosofie Antică și Medievală pe cât posibil.

5. Întrebare Daniel David:

Puteți transmite un scurt mesaj comunității UBB?

Răspuns:

La cât mai multe rezultate excelente în anii ce vor urma!

Trimitere spre pagina academică personală/CV:

https://acad.academia.edu/BaneuAlexandra

 

Twitter: @NotaERC

 

 

Bogdan P. Onac - Profesor de geologia carstului și paleoclimatologie la Universitatea South Florida (USF), Cercetător Asociat la Institutul de Speologie “Emil Racoviță” din Cluj-Napoca și cadru didactic asociat în Departamentul de Geologie al UBB

1. Întrebare Daniel David: Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare

Răspuns:

Sunt Bogdan P. Onac, profesor de geologia carstului și paleoclimatologie la Universitatea South Florida  (USF), cercetător asociat la Institutul de Speologie “Emil Racoviță” din Cluj-Napoca și cadru didactic asociat în Departamentul de Geologie al UBB.

Am absolvit Facultatea de Biologie-Geografie-Geologie, Secția Inginerie Geologică din cadrul UBB în 1987 și mi-am obținut doctoratul la aceeași instituție în 1996.

Principalele domenii de cercetare sunt reconstituirile paleoclimatice și de paleomediu pe baza depozitelor acumulate în peșteri (speleoteme, guano, gheață), precum și studiile mineraologice și de geochimie izotopică pe diferite tipuri de materiale.

1. Întrebare Daniel David: Vă rog să vă referiţi la realizarea academică ce a prilejuit acest interviu

Răspuns:

În 10 octombrie 2019 revista Nature a publicat lucrarea: Constraints on global mean sea level during Pliocene warmth, care are printre autori doi foști absolvenți ai UBB. Autorul principal este Oana Dumitru, absolventă a Facultății de Chimie și a Facultății de Știința și Ingineria Mediului, iar acum doctorandă la USF și subsemnatul ca autor corespondent. Studiul s-a realizat pe un tip de speleoteme (stalagmite, stalactite etc.) cu morfologie distinctă care se formează doar în peșteri litorale situate la mai puțin de 100 de metri de țărmul Mediteranei. Datorită localizării lor, peșterile au fost inundate în trecut de fiecare dată când nivelul mării a crescut. Atunci când apa a stagnat la un anumit nivel pentru cel puțin câteva sute de ani a cauzat depunerea unor coliere carbonatice la diferite altitudini în jurul speleotemelor inundate și pe pereții peșterii. Pentru studiul nostru, am colectat 6 astfel de speleoteme dintr-o peșteră din nord-estul insulei Mallorca (Spania), depuse între 22 și 32 de metri desupra nivelului prezent al mării. Prin măsurători radiometrice cu metoda uraniu-plumb am obținut vârste curpinse între 4.4 și 3.3 milioane de ani (Ma) în laboratorul de datare al Universității New Mexico (SUA).

Una dintre cele mai relevante probe este cea cu vârsta de 3.3 milioane, deoarece s-a format într-un interval de mare interes pentru comunitatea științifică. De ce? Pentru că între ~3.3 și ~3 Ma reconstituirile de temperatură sugerează că a fost cu 2-3ºC mai cald decât în prezent, iar concentrația CO₂ în atmosfera a fost similară cu cea din prezent. Din acest motiv, această perioadă din trecut este folosită ca analog pentru a înțelege și a estima cât de repede va crește nivelul mării în viitor, în condițiile încălzirii globale care afectează planeta noastră. Pentru acest scenariu climatic, rezultatele noastre indică un nivel al mării cu 16 m mai sus decât în prezent. O altă probă relevantă analizată de echipa noastră provine dintr-o perioadă cu un climat și mai cald (cu ~4ºC mai mult decât în prezent), pentru care studiul nostru arată că nivelul mării a fost cu 23 m mai sus decât în prezent. Datorită preciziei rezultatelor obținute, estimările noastre privind amplitudinea fluctuațiilor nivelului oceanului sunt mai bine constrânse, constituind un important pas înainte pentru acest tip de studii.

Datele noastre indică o vulnerabilitate accentuată a calotelor glaciare și a ghețarilor alpini la încălzire, iar rezultate publicate în revista Nature vor servi în viitor studiilor privind stabilitatea calotelor glaciare. În acest fel, ele contribuie la o mai bună înțelegere a răspunsului criosferei la un climat mai cald, fapt care, la rândul său, ajută la predicții mai corecte privind viitoarele tendințe ale creșterii nivelul mării.

1. Întrebare Daniel David: Care sunt planurile academice de viitor?

Răspuns:

Voi continua să exploatez științific resursele minerale (speleoteme) existente în peșterile litorale din Mallorca, Sardinia și Cuba, unde există un potențial incredibil pentru studiul oscilațiilor nivelului mării din trecut. De asemenea, după o serie reușită de reconstituiri climatice și de mediu folosind isotopii stabili ai carbonului din depozitele de guano din peșterile României, a venit timpul să extind acest tip de cercetare și în alte peșteri din Europa și SUA. Pentru studiile din urmă am colaborat cu Dr. Ferenc Forray de la Departamentul de Geologie, care a efectuat o bună parte din măsurătorile isotopice în Laboratorul de Geochimie Izotopică de la UBB.

1. Întrebare Daniel David: De ce aţi ales UBB?

Răspuns:

M-am format ca geolog la UBB, am obținut titlul de doctor la UBB, am fost cadru didactic la UBB între 1996 și 2011, motiv pentru care încerc să mențin colaborări active cu foști colegi din Alma Matter Napocensis.

 

1. Întrebare Daniel David: Vă rog să adresați un mesaj comunității UBB

Răspuns:

Deși eu consider UBB ca fiind cea mai bună universitate din România, cred că potențialul ei maxim încă nu a fost atins. Știu că situația economică nu este cea mai prielnică în România, însă cred cu putere că cercetarea științifică are resurse umane și analitice incredibile, care motivate și utilizate ar putea duce UBB în râvnita listă a celor mai bune 500 universități din lume.

Legătură spre pagina academică personală:

http://bonac.myweb.usf.edu/BogdanOnac/Home.html

https://works.bepress.com/bogdan-onac/

 

Dan Constantin Niță - cercetător, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, UBB și cercetător onorific la Universitatea Bristol

• Întrebare Daniel David: Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare.

Mă numesc Dan Constantin Niță și sunt cercetător în cadrul proiectului European “Sisteme inteligente privind siguranța populației prin controlul şi reducerea expunerii la radon corelate cu optimizarea eficienţei energetice a locuinţelor din aglomerări urbane importante din România” (SMART-RAD-EN), Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, UBB, cercetător colaborator în cadrul laboratorului de spectrometrie de masă cuplată inductiv cu plasmă din cadrul Departamentului de Geologie, UBB și cercetător colaborator (poziție onorifică) la Departamentul de Geografie, Universitatea Bristol.

Am absolvit Facultatea de Fizică, masteratul și doctoratul fiind urmate la Facultatea de Știinta și Ingineria Mediului sub atenta coordonare științifică a Prof. Univ. Dr. Constantin Cosma, obținând titlul de doctor în 2012.

Principala arie de cercetare este strâns legată de datarea pe bază dezechilibrelor din seriile uraniului și analize izotopice de mare precizie (MC-ICPMS, HR/SF-ICPMS) cu implicații în dezvoltarea metodologiilor de măsurare a izotopilor, geocronologie, paleoclimatologie, evoluția mamiferelor, criminalistică nucleară, etc., aria secundară de cercetare fiind radioactivitea materialelor naturale și antropice din diferite medii cu implicațiile adiacente.

• Întrebare Daniel David: Vă rog să vă referiţi la realizarea academică ce a prilejuit acest interviu.

Recenta publicație “CO2 storage and release in the deep Southern Ocean on millennial to centennial timescales” (https://doi.org/10.1038/s41586-018-0614-0) prezintă rezultatele obținute de echipa internatională în revista Nature și arată că eliberarea rapida a CO2-ului stocat în Oceanul Antarctic a ajutat la încheierea ultimei perioade glaciare.

Rezultatele au fost generate pe baza unor corali prelevați de la mari adâncimi (~1000 m) din Oceanul Antarctic. Astfel, noile rezultate asupra pH-ului din adâncurile oceanului din trecut, au facilitat observarea eliberării CO2-ului din ocean în atmosferă la sfârșitul ultimei perioade glaciare.

Deși mulți cercetători au bănuit că oceanul din apropierea Antarcticii a fost responsabil pentru schimbările CO2-ului pe parcursul perioadelor glaciare, nu au existat date care să dovedească acest lucru în mod direct.

Noile date ajută la o înțelegere mai bună asupra perioadelor glaciare dar au și implicații în ce privește creșterea CO2-ului și schimbările climatice curente. Astfel, sunt cercetători care subliniază că dacă CO2-ul a ajutat la încheierea perioadei glaciare și implicit la creșterea nivelului mării cu peste 100 m poate ar trebui să luăm mult mai în serios efectele nivelului în continuă creștere al CO2-ului datorat activității umane.

O altă realizare științifică ce a condus la acest interviu este publicarea articolului “Orbital precession modulates interannual rainfall variability, as recorded in an Early Pleistocene speleothem” în revista Geology; fiind cotată nr.1 în subdomeniul ei. (https://doi.org/10.1130/G45019.1)

• Întrebare Daniel David: Care sunt planurile academice de viitor?

Pe termen scurt prioritatea este demararea activităților în laboratorul de spectrometrie de masă cuplată inductiv cu plasmă din cadrul Departamentului de Geologie, UBB, iar pe termen lung dotarea și extinderea laboratorului pentru a putea accesa tematici de cercetare de larg interes. De asemenea, continuarea activității de cercetare în domeniul radioactivității face parte din planurile de viitor.

• Întrebare Daniel David: De ce aţi ales UBB?

La UBB mi-am făcut studiile și am fost format ca cercetător. Deși am petrecut câțiva ani la renumite univesități colaborând poate cu instituții mai renumite am revenit la Cluj cu speranța de a continua activitatea de cercetare începută peste hotare.

• Întrebare Daniel David: Vă rog să adresați un mesaj comunității UBB.

Sunt onorat să fac parte din comunitatea UBB, fiind, din punctul meu de vedere, cea mai bună universitate din Romania. În ceea ce privește cercetarea la UBB, există un potențial remarcabil, poate mult peste cel al unor instituții internaționale de prestigiu și sper ca în viitor să fie exploatat pe măsură.

Legătură spre pagina academică personală: https://www.scopus.com/authid/detail.uri?authorId=54405165200 https://www.researchgate.net/profile/Dan_Nita

Adrian Pătruţ – Profesor, Facultatea de chimie şi inginerie chimică, UBB

• Întrebare Daniel David: Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare.

Sunt Profesor al Facultăţii de chimie şi inginerie chimică a UBB, în prezent Director al Proiectului de cercetare exploratorie intitulat “Investigarea vârstei şi arhitecturii unor arbori angiospermi monumentali prin datare cu radiocarbon, respectiv studiul climatic al mostrelor recoltate din aceşti arbori prin analiză de izotopi stabili”. Proiectul de cercetare menţionat este, desigur, unul de cercetare interdisciplinară, cu menţiunea că principala metodă de investigare folosită este datarea cu radiocarbon prin spectrometrie de masă cu accelerator (AMS). Aceasta este o metodă de datare radiometrică, ce aparţine fizicii şi chimiei nucleare. Sunt de aproape 15 ani titularul cursului de chimie nucleară, denumită şi radiochimie, care cuprinde un capitol special dedicat datării cu radiocarbon.

• Întrebare Daniel David: Vă rog să vă referiţi la realizarea academică ce a prilejuit acest interviu.

Este vorba despre articolul “The demise of the largest and oldest African baobabs (Moartea celor mai mari şi bătrîni baobabi africani)”, publicat recent de revista Nature Plants, la care sunt prim autor şi autor corespondent. Revista are deja un factor de impact de 11.471, deşi apare doar din anul 2015. Articolul prezintă unele dintre principalele rezultate obţinute de echipa internaţională de cercetare pe care o conduc, referitoare la determinarea arhitecturii, vârstei şi creşterii baoabilor africani monumentali, prin datare cu radiocarbon. Practic, am investigat toţi sau aproape toţi baobabii monumentali din regiunile tropicale ale lumii. Principala noastră descoperire arată că, începînd cu anul 2005, 9 din cei mai bătrâni 13 baobabi şi 5 din cei mai voluminoşi 6 baobabi africani au murit. În absenţa unei epidemii, acest fapt este cu totul surprinător, ţinând cont de faptul că baobabul poate trăi peste 2000 ani. Toţi aceşti baobabi monumentali care au pierit se găsesc în ţări din sudul Africii. Considerăm că moartea lor poate fi asociată cu modificările climatice recente, care afectează cel mai mult sudul Africii, datorită intensificării majore a componentei El Niño a indicelui ENSO. Această acţiune a determinat o asociere fără precedent a doi factori severi, şi anume temperaturi foarte ridicate şi secetă excesivă.

Echipa internaţională care a efectuat aceste cercetări cuprinde şi alţi cercetători din UBB, în frunte cu Prof. dr. Laszlo Rakosy şi drd. Roxana Pătruţ, de la Facultatea de biologie şi geologie, precum şi cercetători din Africa de Sud şi alte ţări africane, respectiv din SUA, deoarece datările cu radiocarbon s-au efectuat la Institutul oceanografic din Woods Hole, MA. Remarc faptul că cercetările au fost şi sunt finanţate integral, prin proiecte de cercetare succesive, de către Ministerul cercetării şi inovării, prin autoritatea naţională CNCS-UEFISCDI. Pe de altă parte, suntem singura echipă de cercetare din lume care efectuează de mai bine de un deceniu acest gen de studii de pionierat.

Articolul publicat de Nature Plants s-a bucurat de o mediatizare neobişnuită şi are un scor altmetric foarte ridicat. Apariţia articolului a fost anunţată de către Sarah Hausman, ofiţerul de presă al publicaţiilor Nature, în 4 iunie, când textul articolului a fost pus la dispoziţa agenţiilor de presă, aflându-se sub embargo până în 11 iunie, data publicării oficiale online. Începând cu data de 5 iunie, am primit zilnic zeci de solicitări de la agenţii de presă din întreaga lume, care cereau interviuri şi discuţii pe tema articolului via telefon, skype sau email. Aceste solicitări nu s-au încheiat nici azi, după 50 zile, ele diversificându-se cu cereri de a contribui la realizarea unor filme documentare pe tema articolului.

În 19 iunie, aceeaşi Sarah Hausman mi-a trimis un email, în care subliniază interesul media excepţional pentru articolul nostru. Îl redau aici in original:

<<Dear Dr. Patrut,

 

Hope this finds you well.

I wanted to send you an email regarding the fantastic media coverage of your baobab paper. 

Your research was the subject of 1058 articles, with stories from BBC, CNN, Guardian, the Times, Independent, Daily Mail, AFP, Deutsche Welle, USA Today, Washington Post, Los Angeles Times, the Atlantic, Newsweek,  New Scientist, Science, National Geographic, IFL Science, Mashable, Boing Boing, Earther, Business Insider, among others.

Coverage also appeared in New York Times online and in today’s print NYT Science Times section.

 

All the best,

Sarah Hausman

Communications and Press Officer, Nature Research

Springer Nature>>

În prezent, la data de 22 iulie, articolul are un scor altmetric, care măsoară interesul şi atenţia publică, de 2269. Prin acest scor foarte ridicat, articolul nostru ocupă primul loc din toate cele 705 articole publicate de Nature Plants și se află pe locul 18 dintr-un număr de 211001 articole publicate în toate revistele ştiinţifice importante măsurate.

Aceste veşti m-au bucurat, în primul rînd, pentru faptul că în toate cele 2269 menţionări ale articolului de către marile agenţii de presă, cotidiene, posturi TV etc., răspândite pe cele 5 continente, sunt amintite explicit Universitatea “Babeş-Bolyai” şi România. Pe de altă parte, este şi o recompensă pentru eforturile depuse de echipa de cercetare, care a efectuat adesea investigaţii pe cont propriu în condiţii foarte dificile, în regiuni îndepărtate.

• Întrebare Daniel David:  Care sunt planurile academice de viitor?

În luna septembrie, o echipă de cercetare va pleca în India, pentru a investiga şi data cu radiocarbon câţiva arbori remarcabili, printre care doi baobabi consideraţi sacri şi un banian uriaş. Această acţiune se va desfăşura în colaborare cu Agenţia naţională indiană de biodiversitate. Va urma imediat o deplasare în Madagascar, pentru a recolta mostre, în special din al doilea baobab Grandidier ca mărime, despre care am aflat acum câteva zile că s-a prăbuşit. Între timp, vom continua investigarea unor arbori remarcabili din ţările europene, inclusiv România.

Anul viitor, vom încerca să diversificăm cercetările noastre asupra celor trei specii de baobabi uriaşi din Madagascar, respectiv asupra baobabului australian. Vom insista şi mai mult asupra celei de a doua componente a proiectului de cercetare, şi anume studiul climatic. Astfel, datarea cu radiocarbon a mai multor segmente din mostrele de lemn recoltate din arbori angiospermi monumentali premite stabilirea unei hărţi a vârstelor în interiorul trunchiului acestuia. Ulterior, numeroase segmente de mostre cu vârstă determinată sunt investigate prin analiză de izotopi stabili, în principal de carbon şi oxigen. Informaţiile obţinute oferă date importante asupra evoluţiei climei din zona respectivă în ultimii 1000-1500 ani. Acest fapt este foarte important mai ales pentru regiunile africane, unde, în absenţa unor gimnosperme native, studiile şi informaţiile referitoare la modificările climatice sunt sărace.

• Întrebare Daniel David: De ce aţi ales UBB?

Am copilărit pe coridoarele, prin birourile şi sălile UBB, însoţindu-i frecvent pe părinţii mei care erau profesori. De altfel, multe rude apropiate au fost universitari, îndeosebi la Facultatea de Litere. Am crescut aproape exclusiv într-un mediu universitar, din care nu au lipsit personalităţi marcante ale UBB. Părinţii mei nu ar fi conceput niciodată ca eu să nu urmez o carieră universitară. Astfel, opţiunea pentru UBB a fost una firescă, chiar dacă alegerea mea pentru chimie a reprezentat o decizie de ultimă oră. Tatăl meu şi-a dorit întotdeauna ca eu să devin profesor universitar, calitate care, în formaţia sa tradiţională, reprezenta o culme a împlinirii personalităţii. Mă bucur pentru faptul că i-am îndeplinit acest deziderat. De fapt, eu am considerat întotdeauna UBB ca pe o a doua casă.

• Întrebare Daniel David: Vă rog să adresați un mesaj comunității UBB.

UBB este mult diferită de comunitatea academică pe care am cunoscut-o cu prea mult timp în urmă. Profesorul tradiţional de odinioară era un spirit enciclopedic, un dascăl şi un cărturar, care avea propriul său turn de fildeş. El era ataşat aprope exclusiv de locul său de muncă, de colegi şi, mai ales, de studenţii şi doctoranzii săi, cărora dorea să le transmită nu doar cunoştinţe generale şi specifice, ci şi adevăratele valori iluministe ale omului modern.

Astăzi, trăim într-o lume postmodernă, postindustrială şi eclectică, aflată într-un proces avansat de globalizare. UBB s-a schimbat şi s-a adaptat timpurilor şi noilor competiţii. Profesorii săi sunt angajaţi în schimburi ştiinţifice internaţionale, sunt invitaţi să predea în universităţi din ţări avansate şi participă la proiecte de cercetare multinaţionale. Studenţii, masteranzii şi doctoranzii UBB participă şi ei la diferite programe europene, în cadrul cărora efectuează stagii de educaţie şi cercetare la universităţi prestigioase, sunt prezenţe active la congrese sau conferinţe internaţionale şi stabilesc legături directe cu oameni de ştiinţă din diferite ţări. Aceste schimburi între cadre didactice, studenţi, masteranzi şi doctoranzi sunt reciproce iar reprezentanţi ai comunităţilor academice din multe ţări vizitează UBB, efectuează aici stagii de educaţie şi cercetare sau susţin cursuri ca profesori invitaţi. Astfel, UBB nu mai este astăzi căminul romantic din cetate de odinioară, ci un centru internaţional puternic de educaţie şi cercetare, ce face parte dintr-o reţea globalizată.

Totuşi, aş dori să fac anumite remarci personale pentru comunitatea academică UBB şi din România, ţinînd cont de faptul că ea reprezintă cea mai mare concentrare de elite şi valori intelectuale.

În primul rînd, locul, rolul şi importanţa dascălului şi, mai ales, al profesorului universitar în societate a scăzut dramatic. Nivelul de salarizare mai degrabă modest şi valoarea redusă a pensiilor profesorilor sunt doar un argument în acest sens. În mod paradoxal, după 30 ani de exerciţiu democratic, sunt preferate instituţiile forţă ale statului, adesea cu acordul intelectualilor şi susţinerea tinerei generaţii.

În al doilea rînd, deşi învăţământul este declarat un domeniu prioritar, finanţarea acestuia şi a cercetării sunt foarte departe de cei 6%, respectiv 1% din produsul intern brut prevăzuţi prin lege. În această situaţie, este greu să avem un învăţământ şi o cercetare competitivă pe termen lung la nivel internaţional şi nu vom face decât să exportăm în continuare creiere şi valori în ţări dezvoltate.

În al treilea rând, trăim într-o societate de consum şi divertisment exagerat de pragmatică, ce a înlocuit adevăratele valori cu false valori şi contravalori. Singura valoare general recunoscută este banul iar modelul social mediatizat şi invidiat este omul bogat. Aceasta este una dintre cauzele principale ale mediocrităţii culturale şi, mai ales, ştiinţifice în care se complace lumea de azi.

În al patrulea rând, suntem îndrumaţi şi conduşi de persoane mai degrabă modeste, adesea de non-valori sau de impostori care s-au substitutit valorilor adevărate şi rezultatele sunt cele aşteptate.

În fine, de câte ori mă apropii de România, revenind din desele deplasări prin lume, simt cum creşte impresia de adversitate, încrâncenare şi lipsă de speranţă. În ultimii ani, societatea din România s-a fragmentat şi ostilizat excesiv, mai ales sub influenţa unor factori manipulatori interni şi externi. În anul aniversării centenarului Marii Uniri, s-ar impune mult mai multă toleranţă, încercare de dialog şi chiar înţelegere.

În opinia mea, comunitatea UBB şi comunitatea academică din România ar trebui să reflecteze mai mult asupra acestor aspecte şi, mai ales, asupra menirii sale şi adevăratului său rol în societate.

Acad. Ionel Haiduc - profesor emeritus la Facultatea de Chimie a Universităţii Babeș-Bolyai, membru al Academiei Române

1. Întrebare Daniel David: Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare

Sunt Ionel Haiduc, profesor emeritus la Facultatea de Chimie a Universităţii Babeș-Bolyai, membru al Academiei Române, membru corespondent sau de onoare al academiilor de ştiinţe din Goettingen, Budapesta, Chişinău, Muntenegru, Academia Europaea şi Leibnitz Sozietät (fosta Academie de Stiinţe a RDG).

Am fost rector al UBB între anii 1990 și 1993 şi președinte al Academiei Române în perioada 2006-2014. Am predat cursul de chimie anorganică şi am introdus cursurile de chimie organometalică, chimie supramoleculară, metodologia şi etica cercetării ştiinţifice.

În cercetarea ştiinţifică am fost preocupat de chimia ciclurilor anorganice, chimia organometalică şi chimia supramoleculară. Mă mândresc cu două realizări mai importante: prima carte despre chimia ciclurilor anorganice – apărută în limba română şi două ediţii extinse în limba engleză – şi chimia organometalică supramoleculară – în colaborare, în limba engleză, prefaţată de Profesorul Jean-Marie Lehn, laureat Nobel, părintele chimiei supramoleculare. Despre ultima, într-o recenzie într-o revistă a Societăţii Americane de Chimie, se scria: „Chimia supramoleculară organometalică nu a existat ca disciplină distinctă până la apariţia cărţii lui Haiduc si Edelmann”.

Mai recent sunt preocupat de promovarea unui nou concept chimic, „coordinarea inversă”.

Sunt pasionat de urmărirea literaturii stiinţifice in domeniul chimiei, incerc să fiu permanent la curent cu noutăţile şi să abordez o cercetare în pas cu timpul şi mereu adaptată la noile tendinţe. Sunt fericit că am reuşit să-mi transform un hobby în profesie.

2. Întrebare Daniel David: Vă rog să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu

Cea mai recentă realizare este reprezentată de publicarea a două articole in Coordination Chemistry Reviews, sub titlul “Inverse coordination – a novel chemical concept” (2017, vol. 338, pag. 1-26; vol 348, pag. 71-95), lucrare care sintetizează monografic literatura despre o familie de combinaţii chimice aproape neglijate, dar care reprezintă o nouă tendinţă in chimia anorganică, o completare la chimia coordinativă tradiţională. Aceste combinaţii au fost tratate individual în numeroase publicaţii dispersate in literatură, dar lipseşte o sinteză a informaţiilor. S-ar putea spune că “au fost descrişi splendid copacii dar nu a fost (încă) recunoscută pădurea.” Cele două articole de sinteză fac parte dintr-o serie de şase lucrări, aflate în curs de elaborare.

3. Întrebare Daniel David: Care sunt planurile academice de viitor?

La vârsta mea nu am planuri pe termen lung, ci numai dorinţe. Doresc să-mi văd terminate şi publicate toate articolele din seria despre coordinarea inversă şi, dacă timpul “va avea răbdare”, să termin şi o carte de Chimie Comparată, realizată până acum pe jumătate.

4. Întrebare Daniel David: De ce aţi ales UBB?

La Universitatea din Cluj am devenit chimist, m-am perfecţionat apoi la unele universităţi din străinătate (URSS, SUA, Germania) şi m-am intors la Cluj unde sunt cu adevărat «acasă». Aici am avut şansa să lucrez cu studenţi-doctoranzi inteligenţi, harnici şi ambitioşi, să colaborez cu colegi din străinătate care mi-au oferit accesul la facilităţi de cercetare care lipseau la Cluj (de exemplu metode de difracţie cu raze X) şi posibilitatea de a-mi urma astfel interesul ştiinţific, dar şi plăcerea unor cercetări care mi-au adus multă satisfacţie. A fost o provocare să lucrez în condiţii mai modeste, dar să realizez, alături de colaboratori, lucrări publicate în reviste de cea mai bună calitate.

Am fost visiting profesor la universităţi din Ciudad de Mexico, El Paso (Texas), Athens-Georgia (SUA), Goettingen (Germania), Santiago de Compostela (Spania), Sao Carlos (Brazilia), Singapore, Malaysia, unde am predat, am tinut conferinte sau am participat la cercetări finalizate cu lucrări publicate în comun, dar m-am întors de fiecare dată nerăbdator acasă.

5. Întrebare Daniel David: Vă rog să adresați un scurt mesaj comunității UBB.

Aş adresa, mai ales tinerilor, sfatul să-şi fixeze în viaţă ţinte şi scopuri realiste, pe măsura puterilor şi a muncii lor, spre a fi feriţi de dezamăgiri. Să aibă o pasiune pe care s-o urmeze cu tenacitate şi cu plăcere şi să astepte ca răsplata, recunoşterea să vină de la sine (chiar dacă uneori intârzie). Ambiţiile exagerate pot fi o sursă de mari insatisfacţii.

Prof. dr. Basarab Nicolescu - fizician teoretician, membru de onoare al Academiei Române, profesor asociat UBB

1. Întrebare Daniel David: Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare.

Sunt în Franța din 1968. Am intrat în 1970 la Centrul Național de Cercetări Științifice - Centrul Național de Recherche Scientifique (CNRS). În 1972 am obținut doctoratul în fizică ("Doctorat d'État ès-Sciences Physiques") la Universitatea "Pierre et Marie Curie" (Paris VI), Paris. Mi-am făcut toată cariera științifică la CNRS, ca fizician teoretician, de la cel mai mic nivel până la cel mai înalt nivel, până în 2008, când m-am pensionat. Am lucrat la Institutul de Fizică Nucleară, Divizia de Fizică Teoretică, Orsay și, ulterior, la Laboratorul de Fizică Nucleară și Energii înalte, Universitatea Paris VI. În 2001 am fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Întrebare Daniel David: Vă rog să ne faceţi o prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu.

Acum 45 de ani, în 1973, în colaborare cu fizicianul polonez Leszek Łukaszuk (1938-2007), am formulat o nouă teorie în cadrul interacțiunilor tari la energii înalte, fondată pe principiile fundamentale ale fizicii (teoreme asimptotice). Conceptul rezultat numit Odderon a fost considerat revoluționar în acel moment, chiar eretic, și a stârnit violente polemici, deoarece el punea sub semnul întrebării numeroase lucrări ale unor fizicieni importanți. Consecințele sale experimentale erau spectaculoase.  În cuvinte simple, Odderon-ul induce o diferență importantă între difuziunile particulă-particulă și antiparticulă-particulă la energii înalte. Până atunci, se credea că ele sunt identice la energii înalte. Odderon-ul este deci intim legat de disimetria materie-antimaterie. El apare în amplitudinea de difuziune de paritate negativă.

Zece ani după aceea, Cromodinamica Cuantică redescoperea acest concept. Există o veritabilă frumusețe estetică a acestei teorii și succesul său pe plan experimental este fenomenal, dar lipsea evidența Odderon-ului, ea cerând energii foarte înalte, care nu erau disponibile până acum. Ideea noastră a fost de a realiza maximalitatea interacțiunilor tari: interacțiunile tari trebuie să fie cât se poate de tari. Anume, limitele impuse de principiile fundamentale ale fizicii asupra secțiunilor eficace de difuziune hadron-hadron și asupra diferențelor între secțiunile eficace de difuziune antihadron-hadron şi hadron-hadron trebuie să fie saturate. Este exact ceea ce realizează Odderon-ul pentru diferența între secțiunile eficace de difuziune antihadron-hadron şi hadron-hadron. Conceptul Odderon este mult mai general decât postularea unei noi particule. În Cromodinamica Cuantică, el corespunde unei stări legate între un număr impar de gluoni.

În septembrie 2017, purtătorul de cuvânt al experimentului TOTEM, Profesorul Simone Giani, de la acceleratorul Large Hadron Collider (LHC) aparținând Centrului European de Cercetări Nucleare (CERN) de la Geneva, m-a contactat spunându-mi că ei au descoperit, la o energie de 13 TeV, un efect precis, indiscutabil, care confirmă teoria Odderon-ului. El m-a invitat să susțin un seminar la CERN și, timp de două zile (25-26 septembrie 2017), am discutat în mod aprofundat cu membrii experimentului TOTEM.

Am realizat imediat, în colaborare cu fizicianul ucrainean Evgenij Martynov - directorul laboratorului de calcul în rețele în fizică de la Institutul Bogolyubov de Fizică Teoretică din Kiev al Academiei de Științe a Ucrainei -, studiul “Did TOTEM experiment discover the Odderon?”, publicat în prestigioasa revistă internațională Physics Letters B, vol. 778, 10 March 2018, p. 414-418.

Descoperirea experimentală a Odderonului a avut un mare ecou în mass-media pe plan internaţional. În particular, ea a făcut obiectul unui articol în cunoscuta revistă « CERN Courier » din aprilie 2018.

Desigur, această primă confirmare trebuie consolidată prin noi date experimentale. Tot experimentul TOTEM va publica în curând date asupra secțiunilor eficace diferențiale la aceeași energie de 13 TeV care, sper, vor aduce o nouă confirmare a Odderon-ului.

Întrebare Daniel David: De ce ați ales UBB?

În 2006, am fost numit profesor la Facultatea de Studii Europene, unde am coordonat un program de doctorat în filosofie, opțiunea «transdisciplinaritate». 15 doctoranzi au susţinut până acum teza lor sub conducerea mea. Mai am un doctorand (ambasadorul Emil Hurezeanu), care trebuie să-și susţină teza înainte de septembrie 2019.

Întrebare Daniel David: Puteți transmite un scurt mesaj comunității UBB?

Sunt foarte fericit şi onorat să aparţin comunităţii academice a celei mai importante universităţi din România. Sper ca ceea am povestit despre istoria Odderonului să slujească şi altor cercetători de la UBB : cercetarea ştiinţifică ne învaţă virtuţile răbdării, ale tenacităţii şi ale credinţei în adevăr.

Dr. Monica Focşan (Iosin) - Fizician, Cercetător Ştiinţific grad I (CS I), Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Ştiinţe

1. Întrebare Daniel David:

Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare.

Răspuns:

Mă numesc Monica Focşan şi sunt Cercetător Ştiinţific grad I (CS I) în cadrul Centrului de Nanobiofotonică şi Microspectroscopie Laser al Institutului de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Ştiinţe.

Sunt absolventă a Facultății de Fizică, secția Fizică Medicală, cu masterat în cadrul aceleiași facultăți, secția Sisteme Moleculare Complexe. Am început activitatea de cercetare încă din facultate, iar ca student masterand am obținut în 2006 o bursă Erasmus la Laboratoire de Spectrometrie Physique, Universitatea Joseph Fourier  Grenoble din Franţa. Tema de cercetare propusa a fost una extrem de ambițioasă, atât pentru mine cât și pentru grupul de cercetare unde activam, fiind prima utilizare a laserilor în impulsuri in fabricarea de microstructuri proteice biocompatibile capabile să integreze celule vii cu scopul de a crea țesuturi artificiale. În toamna aceluiași an, am inceput doctoratul în cadrul programului de doctorat al Facultăţii de Fizică, sub coordonarea științifică a d-lui prof. univ. Simion Aştilean, în regim de co-directorat cu Dr Patrice Baldeck, Facultatea Joseph Fourier, Franţa. Activitatea mea științifică din perioada studiilor doctorale s-a focalizat pe biosinteza de nanoparticule de aur, caracterizarea proprietăţilor loptice precum și demonstrarea unor aplicaţii biomedicale relevante. În acea perioadă am câştigat primul meu grant intr-o competitie nantioanal pentru tineri doctoranzi (bursa TD) şi apoi alte două burse internaţionale prin Agence Universitaire de la Francophonie (AUF) in Franța și World Federation of Science (WFS) in Elveţia. Prima bursă mi-a oferit oportunitatea de a lucra  din nou în Laboratorul Interdisciplinar de Fizică din Grenoble. Unul dintre cele mai importante rezultate obţinute în aceasta perioada in colaborare cu echipa franceză constă în proiectarea si fabricarea unor „nano-containere” plasmonice transparente capabile să depoziteze in interior moleculele fluorescente si astfel sa le „protejeze” împotriva foto-oxidări pentru trasarea intra-celulara. Acest rezultat extrem de interesant a fost publicat într-o revistă cu factor de impact mare [Nano Letters, Impact Factor ~ 13.19].  Ulterior, dupa stagiul de doctorat, activitatea mea științifică s-a extins si conturat  in domeniul nanobiosenzorilor plasmonici care permit detecţia rapidă, sensibilă şi în timp real a unor biomarkeri relevanţi.

1. Întrebare Daniel David:

Vă rog să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu.

Răspuns:

În 2013 am câştigat un proiect de amploare în cadrul programului Parteneriate-Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă (PN-II-PCCA-2013-4-1961), realizat de un consorţiu format din echipe de la UBB şi UMF Cluj şi o firma privata April. În acest proiect am realizat un model de senzor optic robust și ultrasenzitiv în vederea detecției în timp real a biomarkerilor specifici unor boli în lichide biologice reale. Originalitatea nanosenzorului propus de noi a constat în integrarea unui substrat plasmonic cu răspuns optimizat într-un circuit microfluidic pentru a facilita miniaturizarea, portabilitatea și reducerea timpului necesar analizei. Rezultatele ştiintifice obţinute în cadrul acestui proiect au fost valorificate prin publicarea mai multor articole în jurnale din zona Q1, cel mai recent fiind în anul 2017 în prestigioasa revistă Scientific Reports din grupul Nature. De asemenea, o altă realizare știintifică care a prilejuit acest interviu este publicarea ca prim-autor  a unui articol (A simple and efficient design to improve the detection of biotin-streptavidin interaction with plasmonic nanobiosensors, DOI:10.1016/j.bios.2016.07.054) în Biosensors and Bioelectronics (Factor de impact 7,78), care este cotata revistă nr. 1 în lume în domeniul biosenzoristicii.

1. Întrebare Daniel David:

De ce aţi ales UBB?

Răspuns:

Ceea ce a cântărit mult în decizia mea a fost faptul că am avut șansa să lucrez într-un grup de cercetare performant al UBB, grup condus de prof Aştilean, profesor care m-a încurajat să propun eu teme de cercetare şi să depun propuneri de proiecte inovative. Tocmai această “libertate” a dus la rezultate științifice remarcabile care mi-au adus satisfacții profesionale: câştigarea de proiecte importante tip Parteneriate, Tinere Echipe, proiect international Bilateral Romania-Franţa, bursa L’Oréal UNESCO Femeile din știință (2016), premiul Rada Mihalcea pentru Tineri cercetători în știință și inginerie (2016), Diplomă de excelență în cercetarea științifică la UBB (2016)) şi m-au convins că alegerea grupului, şi implicit UBB, au fost o decizie înţeleaptă.

1. Întrebare Daniel David:

Care sunt planurile academice de viitor?

Răspuns:

Pe termen scurt in aceasta perioada mă voi focaliza pe finalizarea tezei de abilitare, care mi-ar oferi posibilitatea să îmi dezvolt propriul grup de cercetare şi mi-ar consolida independenţa cercetării mele. Pe termen lung, mi-aş dori o stabilitate profesională în cadrul institutului, prin obţinerea unei poziţii de cercetător pe perioadă nedeterminată, stiind ca UBB face eforturi în acest sens. Această poziţie mi-ar permite să nu părăsesc institutul, să-mi continui activitatea de cercetare graţie dotării de exceptie a institutului şi să contribui la excelenţa in UBB.

1. Întrebare Daniel David:

Un scurt mesaj către comunitatea UBB?

Răspuns:

Sunt mandră de fiecare dată când colaboratorii francezi țin să remarce că dacă in urma cu 10-15 ani activitatea de cercetare comună se desfasura mai mult in laboratoarele din Franța, în prezent situatia s-a inversat si totul se poate realiza aici la UBB cu infrastructura performanta existentă. In plus considera ca pe linga infrastructura performantă mai exista două elemente definitorii care au fost remarcate: cercetători tineri dedicați și idei îndrăznețe. De aceea, cred cu tărie că la UBB există un mediu academic în care se poate face performanță internatională.

Legătură spre pagina academică personală: https://scholar.google.ro/citations?user=ECM7N6sAAAAJ&hl=en https://www.researchgate.net/profile/Monica_Focsan

Alexandru Lupan - chimist, lector la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică

1. Întrebare Daniel David:

 Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare.

 Răspuns:

Mă numesc Lupan Alexandru și sunt lector la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică. Domeniul meu de interes este modelarea moleculară, respectiv calcule de structură electronică a căror gamă largă de aplicabilitate poate să ofere răspunsuri valoroase în diverse ramuri ale chimiei. Experiența mea în domeniu se centrează pe modelarea moleculară a compuşilor de tip cluster (în special borani, metalaborani şi clusteri de germaniu), calixarene, interacţiunea proteinelor cu metale şi compuşi ai metalelor precum cisplatinul, situsuri active ale unor enzime (lacază, sulfit reductază, superoxid reductază), biopolimeri (polipeptide, acid polilactic) şi complecşi ai metalelor cu activitate biologică.

1. Întrebare Daniel David:

Vă rog să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu. Răspuns:

În ultimii șase ani activitatea mea de cercetare s-a concentrat în mare măsură pe calcule de structură electronică asupra unor sisteme de clusteri anorganici (de la borani la clusteri metalici), proiecte sprijinite financiar atât de către UBB, prin intermediul unui grant GTC cât și de UEFISCDI prin intermediul unui grant de tânără echipă urmat, anul acesta, de un grant PCE. Rezultatele obținute în ultimii 6 ani au fost publicate în numeroase reviste de top ale domeniului (aproape 50 de articole în reviste Q1 și Q2 conform impactului, dintre care aproape o treime în revistele cele mai de tradiție ale domeniului - Dalton Transactions și Inorganic Chemistry). Realizarea academică care a prilejuit acest interviu este un articol în Coordination Chemistry Reviews (F.I. 13,32), care este revista nr. 1 în lume în domeniul chimiei anorganice.

1. Întrebare Daniel David:

 De ce aţi ales UBB?

 Răspuns:

M-am născut și am copilărit în Cluj, mi-am făcut studiile în Cluj și deși am petrecut trei ani de postdoc în Franța precum și stagii de cercetare în SUA, am stabilit relații de colaborare și în alte țări, însă atmosfera din orașul Cluj-Napoca mi se pare cea mai potrivită așa că am ales să 'continui' studenția devenind la rândul meu cadru didactic.

1. Întrebare Daniel David:

Care sunt planurile academice de viitor?

Răspuns:

Fiind lector abia de anul acesta, trebuie să mă concentrez pe 'antrenamentul' în ceea ce privește activitatea didactică. Reușind să câștig și proiecte de echipă am reușit să reunesc o echipă de câțiva tineri cercetători care însă trebuie dezvoltată în continuare. Doresc de asemenea să dezvolt mai multe relații de colaborare cu alți cercetători.

1. Întrebare Daniel David:

Un scurt mesaj către comunitatea UBB?

 Răspuns:

În primul rând țin să menționez că mă simt onorat să continui activitatea ca membru al acestei comunități. Consider că activitatea de cercetare și mai ales tinerii cercetători aflați la început de drum în carieră ar trebui sprijiniți mai mult (și asta o spun din perspectiva faptului că eu tocmai ce nu mai sunt 'tânăr'). De asemenea procedurile birocratice interne ar trebui simplificate la maxim astfel încât productivitatea științifică să nu aibă de suferit.

  Legătură spre pagina academică personal: https://www.researchgate.net/profile/Alexandru_Lupan2 http://www.researcherid.com/rid/A-3142-2012    

Orsolya Vincze – biolog, cercetător științific, doctorand la Facultatea de Biologie și Geologie a UBB și la Facultatea de Științe ale Naturii din cadrul Universității din Debrecen, Ungaria

1. Întrebare Daniel David:

Vă rog să vă faceți o scurtă prezentare.  Răspuns:

Mă numesc Orsolya Vincze, biolog, doctorand, pe punctul de a-mi susţine public teza. Am absolvit Facultatea de Biologie și Geologie din cadrul Universității Babeş-Bolyai, specializarea biologie la nivel licență și master, iar studiile doctorale le-am continuat la Universitatea din Debrecen, în sistem de cotutelă. Conducătorii științifici au fost dr. Pap Péter László, conferențiar universitar la Departamentul de Biologie și Ecologie al Liniei Maghiare din cadrul UBB, și dr. Barta Zoltán, profesor universitar la Catedra de Zoologie Evoluţionistă și Biologie Umană din cadrul Universității din Debrecen. Pe parcursul anului II de studii la licență m-am alăturat echipei de cercetare științifică coordonată de Pap Péter László, și se poate spune că din acel moment am desfășurat o activitate neîntreruptă în acest domeniu. Subiectul cercetării noastre a constituit în principal lumea păsărilor, problemele investigate de echipa de cercetare se refereau mai ales la fiziologia, morfologia, comportamentul și ecologia acestora. Pot să mă consider o studentă extrem de norocoasă atât din punctul de vedere al pregătirii științifice de care am avut parte, cât și din punctul de vedere al cadrelor didactice și cercetătorilor cu care am avut ocazia să lucrez, al comunității academice din care am făcut parte de-a lungul studiilor și activităților mele. Pe lângă acestea, am putut călători foarte mult, între altele am efectuat cercetări de teren pentru o perioadă îndelungată pe insula Madagascar și pe Insulele Capului Verde; de asemenea, în Anglia, Austria, Germania și în alte țări europene am avut posibilitatea să mă alătur activităților diferitelor echipe de cercetare și pentru anumite perioade am putut lucra împreună cu cercetători excepționali. Majoritatea rezultatelor mele științifice se datorează acestor cunoștințe și impulsului oferit de aceste experiențe, oameni și locuri.

1. Întrebare Daniel David:

Vă rog să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu.

Răspuns:

În perioada studiilor de doctorat am desfășurat activități de cercetare legate mai ales de comparația caracteristicilor fiziologice și morfologice ale anumitor specii de păsări, utilizând metodele analizei filogenetice comparative. Pe baza evoluției combinate a diferitelor caractere interdependente, am reușit să formulăm concluzii referitoare la caracterul adaptabil, la costurile fiziologice și la importanța acestora în evoluție. Printre altele, am reușit să dăm un răspuns la următoarele întrebări: de ce este mai mică dimensiunea creierului, raportată la dimensiunile corpului, în cazul păsărilor migratoare decât în cazul păsărilor rezidente? Cum se schimbă structura penelor la păsări în funcție de habitatul acestora? Ce fel de influențe are lungimea dezvoltării embrionare asupra sistemului imunitar la vârstă adultă? În urma acestor activități de cercetare ale echipei au rezultat un considerabil număr de publicații prestigioase, care au apărut în următoarele reviste științifice recunoscute la nivel internațional: Functional Ecology, Evolution, Biology Letters sau Journal of Evolutionary Biology. În afară de această temă, pe o altă linie de cercetare am studiat comportamentul legat de îngrijirea biparentală al puilor de păsări în cadrul speciilor diferite de limicole (păsări de mal); această formă de îngrijire poate fi des întâlnită în cazul păsărilor. Și în acest domeniu am obținut rezultate semnificative de cercetare. Printre altele, am reușit să demonstrăm faptul că, din cauza condiţiilor extreme de mediu, de exemplu din cauza alternaţei unor temperaturi foarte ridicate sau a variaţiilor aleatorii ale temperaturii, părinții vor coopera mai strâns, asigurând astfel îngrijirea și bunăstarea puilor. Acest articol comun a apărut în revista de specialitate Global Ecology and Biogeography. În cadrul unei alte cercetări şi mai ample, am studiat sincronizarea între cei doi părinți și ritmul biologic al părinților, în cazul a 91 de populații de limicole. Rezultatele noastre arată o diversitate nemaipomenită a ritmului biologic al celor doi părinți. Unii părinți clocesc neîntrerupt chiar și 50 de ore, iar în cazul altor specii femela și masculul pot să se înlocuiască în cuib. De multe ori acest ritm nu este sincronizat deloc cu ritmul zilei de 24 de ore și diferențele comportamentale între populații și specii pot fi explicate prin diferiți factori de mediu. Acest articol comun a apărut în revista Nature, care ocupă primul loc pe plan mondial în clasamentul revistelor științifice interdisciplinare.

1. Întrebare Daniel David:

Care sunt planurile academice de viitor?

Răspuns:

În momentul de față mă focalizez pe susținerea publică a tezei mele de doctorat și, evident, sunt în căutarea unor posibile burse de cercetare postdoctorale, redactând cereri de finanțare. Oricum, aș prefera să rămân membru al comunității științifice și aș dori să-mi continui cercetările. Primul pas pe această cale ar fi să devin puțin mai independentă, îmi doresc să obțin experiență și în străinătate, și să progresez în carieră, scopul meu final fiind formarea unei echipe de cercetare pe care s-o conduc. Până în prezent am abordat tematici complexe pe care aș dori să le restrâng întrucâtva pe viitor. Dacă mi se va oferi posibilitatea să îmi aleg tema de cercetare, aș dori în orice caz să-mi continui activitatea în domeniul specificității sexuale a caracterelor cognitive și fiziologice, respectiv aș dori să mă ocup de importanța adaptivă a acestora.

1. Întrebare Daniel David:

De ce aţi ales UBB?

Răspuns:

Aici mi-am început studiile universitare la specializarea biologie în anul 2007. La începutul anului II de studii am început să mă interesez de tema lucrării de licență, atunci m-am alăturat echipei de cercetare coordonată de Pap Péter László. Se poate spune că din acel moment am devenit inseparabilă de Cluj-Napoca și de UBB. Am studiat diferite specii de păsări, cu metode experimentale și de monitorizare, precum și cu metodele analizei filogenetice comparative, în cadrul unei alte cercetări mai ample. La început am fost doar asistent, apoi mi-au revenit din ce în ce mai multe responsabilități profesionale. A fost un proces fantastic de învățare, întotdeauna ne-am bucurat împreună de succesele noastre și ne-am corectat împreună greşelile. Atmosfera și spiritul de echipă al grupului de cercetare au fost excepționale, e posibil ca aceste lucruri să mă fi legat de cei de aici, chiar și după finalizarea studiilor mele. Am petrecut mult timp împreună, muncind și relaxându-ne, iar cercetările de teren și de laborator s-au desfăşurat într-o atmosferă plăcută şi în mod eficient. De multe ori, realizările echipelor de cercetare depind de relațiile personale bune între membri, de atitudinea față de muncă, de motivația reciprocă, de respectul față de ceilalți și, în general, de o atmosferă bună de lucru. Aceste lucruri nu sunt valabile numai pentru echipa lui Pap Péter László, ci și pentru colectivul Departamentului de Biologie și Ecologie al Liniei Maghiare, şi el ar putea reprezenta un exemplu pentru cele mai renumite universități ale lumii; de aceea va rămâne mereu în inima mea acest colectiv. UBB mi-a oferit pregătirea, cunoașterea și elanul cu care mi-am dobândit succesele actuale, și sper în mod sincer că voi reuși să compensez întrucâtva prin activitatea mea desfășurată în viața științifică.

1. Întrebare Daniel David:

Un scurt mesaj către comunitatea UBB? Răspuns:

Cu toate că aici ne împiedicăm de multe ori de greutăți financiare, administrative, de infrastructură sau politice, comunitatea academică și buna orientare a UBB reprezintă valori esențiale care sunt pe cale de dispariție în cazul mai multor comunități de cercetători performante și competitive. Din această solidaritate merită să ne inspirăm pentru menținerea educației de calitate și a activității excepționale de cercetare, fiindcă acestea au drept rezultat recunoașterea cât mai deplină a UBB, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Să sperăm că aprecierile și rezultatele obţinute vor duce cu timpul și la soluționarea greutăţilor.

  Pagina web și lista publicațiilor: http://zoology.unideb.hu/?m=Orsolya_Vincze Link la articolul Nature: http://www.nature.com/nature/journal/v540/n7631/full/nature20563.html

Blanka Bartók - doctor în climatologie și şef de lucrări la Departamentul de Geografie al liniei maghiare, Facultatea de Geografie, UBB

1. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Ne puteţi face o scurtă prezentare a dvs? (Numele şi prenumele, afiliere academică, domeniul de cercetare, motto-ul şi/sau valorile personale) (Providing a brief introduction of the featured leading BBU scientist?)

Răspuns/Response:

Sunt Blanka Bartók, şef de lucrări la Departamentul de Geografie al liniei maghiare, Facultatea de Geografie, Universitea Babeş-Bolyai. Am absolvit geografia la Universitatea Babeş-Bolyai în anul 2004, iar titlul de doctor în climatologie l-am obţinut la Universitatea din Debreţin, Ungaria, în anul 2013. Activitatea mea ştiinţifică se focalizează pe problema schimbărilor climatice, axându-se cu precădere pe tendinţele radiaţiei solare şi pe variaţia componentelor atmosferice care au efect asupra transferului radiativ, cum sunt nebulozitatea, aerosolii sau vaporii de apă. De asemenea, elaborez şi studii de impact, analizând consecinţele schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare, mai ales asupra utilizării energiilor regenerabile. Nu am un motto anume care ar caracteriza atitudinea mea faţă de activitatea ştiinţifică, dar putem încerca un joc de cuvinte: cred în ştiinţă şi îmi place natura, și în acelaşi timp cred în natură şi îmi place ştiinţa.

My name is Blanka Bartók and I am lecturer at the Hungarian Department of Geography, Faculty of Geography, Babeș-Bolyai University. I finished my degree in geography at Babes-Bolyai University in 2004, and I obtained the PhD title in climatology at the University of Debrecen, Hungary, in 2013. Studing our climate system, my scientific activity focuses on the long term changes of solar surface radiation and the other components of the atmosphere having effect on the radiative transfer such as cloudiness, aerosols or water vapor. I also elaborate impact studies assessing the impact of climate change on the different sectors, especially the use of renewable energies. I have no special motto which would characterize my attitude to scientific work, but let’s have a word game here: I believe in science and I really like nature, and in the same time I believe in nature and I really like science. 

2. Întrebare/Question Daniel David (DD):

De ce aţi ales UBB? (Why BBU?)

Răspuns/Response:

După ce am terminat facultatea, am efectuat stagii de cercetare în diferite instituţii din străinătate, dar şi în aceste perioade am continuat colaborarea cu colegii mei de la Universitatea Babeş-Bolyai. Din primul an după terminarea facultăţii sunt implicată continuu în activitatea didactică a departamentului. Probabil datorită acestei relaţii neîntrerupte, niciodată nu am planificat să părăsesc UBB-ul. De fapt, oriunde mă duc în lume trebuie să mă instalez pentru o colaborare internaţională, iar în cazul meu cel mai important este să am o infrastructură de cercetare corespunzătoare. În acest sens, într-adevăr instituţiile cele mai bine cotate în cercetare sunt foarte atrăgătoare. Văd totuşi că şi în sistemul românesc avem posibilitatea să dezvoltăm infrastructura, şi mă bucur că se poate. Până în prezent am reuşit să rezolv problemele de acest gen fie aici la UBB, fie prin colaborari internaţionale, deci de fapt nu am avut niciun dezavantaj din cauză că lucrez aici la Cluj-Napoca. Şi, nu în ultimul rând, având o poziţie pe termen lung în cercetare, am o libertate şi o independenţă care mi se par foarte importante în activitatea ştiinţifică. Astfel, pot să planific strategic şi pe o perioadă mai lungă.

After finishing my degree in geography I worked at different research institutions abroad but still I kept the collaboration with my colleagues from Babeș-Bolyai University. I was also involved in teaching activities of the department even from the first year after my graduation. Probably because this uninterrupted collaboration I have never planned to leave UBB. In fact wherever I go in the world I need to settle for international collaborations. For me the most important thing is to have a proper research infrastructure. In this terms indeed the leader research institutions are very attractive. However here in Romania we also have possibilities to develop the infrastructure, and I'm glad for that. Until now I managed to solve such problems either here or through international collaborations, so there wasn’t any disadvantage because I worked here in Cluj-Napoca. And last but not least having a long-term position in research gives me more freedom and independence in work, which I consider is very important in the scientific research. So I can do long-term planning.

3. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Puteţi să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu? (A brief presentation of the academic achievement)?

Răspuns/Response:

Imediat după susţinerea tezei de doctorat am obţinut o bursă postdoctorală Sciex (Scientific Exchange Programme NMS.CH) finanţată de Guvernul Elveţiei. Prin intermediul acestui grant am avut posibilitatea să efectuez un stagiu de cercetare de un an (2014-2015) la Institute for Atmospheric and Climate Science, Swiss Federal Institute of Technology Zurich (ETH Zurich), în Elveţia. Pe parcursul acestui an am lucrat cu oameni de ştiinţă de renume mondial de la acest institut şi, prin intermediul lor, am colaborat cu cercetători din alte centre de cercetare din întreaga lume. Rezultatele acestor colaborări apar în mai multe articole comune, dintre care cel mai important a fost publicat în revista Nature Communications cu titlul „The Impact of Climate Change on Photovoltaic Power Generation in Europe”.

Immediately after I had defended my doctoral thesis I obtained the SCIEX postdoctoral fellowship (Scientific Exchange Programme NMS.CH) supported by the Swiss Government. Thanks to that I had an one year (2014-2015) postdoc position at the Institute for Atmospheric and Climate Science, Swiss Federal Institute of Technology Zurich (ETH Zurich) in Switzerland. During this year I worked with great scientists from the Institute and thanks to them I also collaborated with researchers from other research centers around the world. The results of these collaborations are reflected in several common articles, the most important entitled “The Impact of Climate Change on Photovoltaic Power Generation in Europe” being published in the journal of Nature Communications.

4. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Care sunt planurile academice de viitor? (Future academic plans?)

Răspuns/Response:

Mă simt foarte norocoasă că am avut şi am şi astăzi prilejul să lucrez cu un colectiv internaţional foarte bine cotat în domeniu. În viitor, aş vrea să continui analizele pe care le-am început chiar la ETH, dar întotdeauna apar alte şi alte probleme, deci avem mereu de lucru. Totuşi, dacă compar stilul de muncă din străinătate cu cel de la UBB, cel mai mult îmi lipseşte acest flux al informaţiilor care există într-un grup de cercetare cu prestigiu. Astfel, pe termen lung aş vrea să stabilesc un grup de cercetare aici la UBB, care să includă doctoranzi şi postdoctoranzi, poate chiar şi din străinătate. Sigur, acest lucru presupune o infrastructura mai performantă, iar prin intermediul unor proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale văd cum s-ar putea atinge acest scop.

I feel very grateful to have the opportunity to work with an international group leader in my research field. In the future I would like to continue the analyses we have already begun at ETH, but new questions are continously arising so we have a lot of work. However if I compare the work style here at UBB and abroad I really miss that information flow existing in prestigious research groups. For this reason one of my future plan is to establish a research group here at UBB involving PhD students and postdocs even from abroad. Of course this assumes more efficient infrastructure, but obtaining national and international research projects I see possibilities to achieve this goal.

5. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Un scurt mesaj către comunitatea UBB? (A short message to the BBU academic community?)

Răspuns/Response:

Dacă ar fi să sintetizez cele mai importante experienţe pe care le-am avut în activitatea mea, trebuie să vă spun că cel mai important este să lucrezi eficient, să nu pierzi timp şi energie cu activităţi superficiale, nici în cercetare, nici în activitatea didactică. Pregătirea ştiinţifică care poate fi obţinută la UBB este la nivel internaţional, deci trebuie numai să privim înainte şi să valorificăm rezultatele noastre şi pe plan mondial. În acest sens, nu pot decât să-i încurajez pe toţi colegii mei.

If I conclude the most important experiences I had in my work, I must say that the most important thing is to work efficiently, not to waste time and energy for superficial activities either in teaching or in research. The scientific education obtained at UBB could reach international level so we only need to look ahead and capitalize our results worldwide. In this terms I can only encourage all of my colleagues.

Prof. dr. Neda Zoltan - Cercetător în fizică statistică cu aplicații interdisciplinare

 1. Întrebare/Question Daniel David (DD): Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare.

Răspuns/ Response:

Neda Zoltan, sunt profesor univ. la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, profesor univ. asociat la şcoala doctorală de fizică a Univ. Eotvos Lorand din Budapesta (Ungaria) şi membru extern al Academiei Ungare de Ştiinţe. Domeniul de cercetare este fizica statistică cu aplicaţii interdisciplinare. Sunt interesat în special de fenomene colective emergente, tranziţii de fază, fenomene stohastice şi de formări spontane de structuri în sisteme complexe. Consider cercetarea nu ca o profesie, ci mai degrabă ca un hobby intelectual. Pentru mine este mai importantă curiozitatea umană amplă decat o strictă specializare într-un domeniu îngust al ştiintei. Sunt deschis întotdeauna la probleme şi domenii noi în care pot valorifica cunoştinţele mele teoretice în fizică şi matematică.

I am Zoltan Neda, professor of theoretical physics at the Babes-Bolyai University of Cluj, professor at the doctoral school in physics education at the Lorand Eotvos University from Budapest (Hungary) and external member of the Hungarian Academy of Sciences. My research field is statistical physics with interdisciplinary applications. I am interested in collective emergent phenomena, phase transitions, stochastic phenomena and spontaneous pattern formation in complex systems. I consider research as an intellectual hobby and not as a profession. For me a wide intellectual curiosity is more important than a strict specialization in a narrow field of science. I am always open to new and challenging interdisciplinary problems in which I can use the physical and mathematical methods that I master.

2. Întrebare/Question DD: Vă rog să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu (A brief presentation of the academic achivement)

Răspuns/ Response:

Am publicat două articole în Nature, ambele în domeniul auto-organizării spontane. În primul articol am investigat apariţia sincronizării spontane în aplauzele ritmice, oferind o descriere teoretică pe baza unui model simplu. În al doilea articol am investigat formarea spontană de structuri spiralate în procesul de fragmentare a straturilor subţiri. Ambele studii au pornit de la observarea experimentală a unui fenomen emergent fascinant, o problemă simplă care nu a fost abordată anterior.

3. Întrebare/Questions DD: Care sunt planurile academice de viitor? (Future academic plans) 

Răspuns/ Response:

Aş dori să continui cercetările mele în domeniul fenomenelor colective şi al auto-organizării spontane, studiind probleme interdisciplinare. Am multe probleme interesante în traistă care tot aşteaptă să îmi fac timp pentru ele. M-aş bucura mult de un an sabatic în care aş avea prilejul să lucrez mai mult la aceste probleme şi aş avea prilejul pentru a efectua noi colaborări internaţionale. Mă fascinează totodată fundaţia gândirii noastre în fizică, sistemul de postulate pe care s-a croit spațiu-timpul fizicii, paradigma noastră actuală de gândire în fizică. Doresc să scriu o carte de popularizare pe această tematică.

 I would like to continue my research in the area of emerging auto-organization studying interdisciplinary problems. I do have many interesting problems in my pocket, which needs time to be finalized. I would be happy thus for a sabbatical year in which all these problems could be finalized and to start new international collaborations. I am fascinated by the foundation of our scientific thinking, the basic postulates of physics on which the physical space-time and our thinking paradigm is tailored. I am planning to write a science popularization book on this field.

4. Întrebare/Question DD: De ce aţi ales UBB? (Why BBU?)

Răspuns/ Response:

Deşi am lucrat în multe ţări, şi mi s-a oferit prilejul de a rămâne permanent la universităţi de prestigiu din SUA sau Norvegia, la UBB m-am simţit şi mă simt cu adevărat acasă. De strada Kogălniceanu mi se leagă toată educaţia şcolară şi universitară. Vizavi de clădirea centrală a UBB, la liceul Bathory, am studiat timp de 12 ani, după care am traversat strada şi am studiat la Facultatea de Fizică încă patru ani. Tot aici mi-am finalizat şi doctoratul. UBB mi-a oferit o atmosferă primitoare în care nu am fost presat să produc rezultate numai de dragul de a publica. Mi s-a oferit posibilitatea de a nu deveni un specialist într-un domeniu limitat şi să am oportunitatea de a mă juca cu toate problemele care mi s-au părut fascinante. Am avut libertatea de a alege ce vreau să cercetez şi am avut parte de studenţi extraordinari. Colegii mă sprijină şi mă ajută în toată activitatea didactică şi de cercetare.

Although I have worked in many countries and physics institutes and I was given the opportunity to get a tenure position in prestigious universities in USA and Norway, I considered that I am really at home here at the BBU. My whole education is linked to the Kogalniceanu Street in Cluj. Just the opposite site from the Central Building of the BBU is the Bathory high school where I studied 12 years, after which I crossed the street and continue 4 years of study at the Physics Faculty. Here I finalized also my PhD studies. The BBU offered me a welcoming and peaceful atmosphere in which I was not forced to produce scientific results only for the sake of publishing. They gave me the possibility of not becoming a specialist in a narrow field of science and to play with all the fascinating problems that I encountered in my carrier. I was given a liberty for freely choosing my research field and I had the opportunity to work with extraordinary students. I feel that my colleagues are behind me in my whole academic and scientific activity.

5. Întrebare/Question DD: Un scurt mesaj către comunitatea UBB? (A short message to the BBU academic community?)

Răspuns/ Response:

Să nu cădem în capcana scientometriei cantitative. Cercetarea este mai degrabă o artă şi nu o industrie. Nu neapărat numărul de publicaţii sau numărul de granturi câştigate este produsul şi valoarea reală a cercetării. Valoarea adevărată sunt studenţii cărora le cultivăm curiozitatea şi rigurozitatea ştiinţifică şi rezultatele care sunt acceptate şi discutate de comunitatea ştiinţifică. În zilele noastre, e foarte uşor să publici fiindcă numărul revistelor de specialitate creşte exponenţial, iar publicatul a devenit o afacere profitabilă pentru edituri. Este mult mai greu să faci ca cele publicate să fie citite şi să aibă un impact ştiinţific. În această ultimă direcţie ar trebui sa ne concentrăm la UBB.

My message would benot to fall in the trap of quantitative scientometry. Science is much more like an art than industry. Not necessary the number of publications or the number of managed research grants gives the real value of the scientific research. The students we raise, the curiosity that we open in their minds and the results that are accepted and discussed in the international scientific community give the real value of the scientific research. Nowadays, due to the exponentially increasing number of scientific journals and the financial interest of the editing companies it became easy to publish any work. It is much harder to make your work having an impact and to be read and discussed by many researchers. The real scientific results are however given by these late criteria, and here at the BBU we have to focus in such directions.

______________________________________

Legătură spre pagina academică personală/CV/Link to personal academic homepage/CV: www.phys.ubbcluj.ro/~zneda

Dr. Mihai Pușcaș - Cercetător Științific II la Grădina Botanică ALEXANDRU BORZA

1.    Întrebare/Question Daniel David (DD):

Ne puteţi face o scurtă prezentare a dvs.? (Numele şi prenumele, afiliere academică, domeniul de cercetare, motto-ul şi/sau valorile personale)  (Providing a brief introduction of the featured leading BBU scientist?)

Răspuns/Response:

Mă numesc Mihai Pușcaș și sunt Cercetător Științific II la Grădina Botanică „Alexandru Borza”, unde lucrez de 16 ani. Din anul 2008 sunt doctor în Biologie, atât al Universității Babeș-Bolyai, cât și al Universității Joseph Fourier din Grenoble (Franța). Activitatea mea de cercetare s-a desfășurat în special în domeniul biogeografiei și ecologiei alpine, prin studii focalizate pe structura, funcționarea și dinamica ecosistemelor herbacee de altitudine din Carpați și din celelalte lanțuri muntoase importante ale Europei. Am fost constant interesat de aplicarea unor tehnici novatoare în aceste două mari ramuri ale biologiei, și aici aș menționa utilizarea markerilor genetici în abordări de ecologie moleculară și filogeografie. De asemenea, un domeniu dinamic în care am activat îl constituie studiul impactului schimbărilor macroclimatice asupra compoziției și funcționării ecosistemelor naturale.

My name is Mihai Pușcaș and I am Senior Researcher at Alexandru Borza Botanical Garden, where I have been working since 2000. I am Doctor in Biology of both Babeș-Bolyai University and Joseph Fourier University in Grenoble (France) since 2008. My research interests cover especially the fields of biogeography and alpine ecology, with a focus on the structure, functioning and dynamics of alpine herbaceous ecosystems in the Carpathians and other major mountain ranges of Europe. I was constantly interested in the application of innovative techniques in these two major branches of biology, and here I would mention the use of genetic markers in molecular ecology and phylogeography. Also, a dynamic field in which I have worked was to study the impact of macroclimatic changes on the composition and functioning of natural ecosystems.

 2. Întrebare/Question DD:  De ce aţi ales UBB? (Why BBU?)

Răspuns/Response:

Alegerea a venit de la sine. Ca formație de bază sunt botanist, acest domeniu fascinant al biologiei fiind o pasiune din copilărie. Grădina Botanică a universității noastre este un reper pentru studiile de botanică, iar școala de botanică Clujeană (sensu lato) are o tradiție ce începe în secolul al XIXlea, reputația câștigată în timp depășind granițele țării. Am fost cooptat în anul 2000 într-o nouă echipă de cercetători ce se înființa în această instituție și care avea ambiția să aducă un suflu nou în studiile de botanică ce se desfășurau în cadrul Grădinii Botanice. Am întâlnit un mediu fertil și stimulant intelectual, lucru care m-a convins destul de repede că pot să realizez proiecte științifice importante exact în domeniul în care doream să activez. Încă de la începutul carierei am avut contacte științifice intense cu laboratoare experimentate din afara României, doctoratul desfășurându-se în sistem de co-tutelă cu Universitatea din Grenoble, care găzduiește unul dintre cele mai importante laboratoare de ecologie alpină din Europa. Să continui și să dezvolt la Cluj teme "fierbinți" de cercetare a constituit o provocare, care din fericire a primit in situ suportul necesar.

The choice came naturally. My background is as a botanist, this fascinating area of biology being a passion since childhood. The Botanical Garden of our university is a reference for the studies in botany. The Botanical School in Cluj (sensu lato) has a tradition that dates back to the 19^th century, its reputation crossing the national borders. I was recruited in 2000 in a new research team that was set up in this institution, aiming to upgrade the botanical studies that had taken place in the Botanical Garden. I met a fertile and stimulating intellectual environment, which quickly convinced me that I could implement important scientific projects exactly in the field where I wanted to work. Since the beginning of my career I've had intense scientific contacts with highly ranked laboratories from abroad, my Ph.D. training being a joint project between BBU and the University of Grenoble, which hosts one of the most important laboratories in Europe in alpine ecology. To continue and develop 'hot' research topics in Cluj was a challenge, which fortunately received in situ support.

 3. Întrebare/Question DD: Puteţi să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu? (A brief presentation of the academic achievement)?

Răspuns/Response:

În acest context, menționez câteva rezultate relevante referitoare la studiile pe care le-am realizat legate de schimbările macroclimatice actuale și efectele lor asupra ecosistemelor naturale. Subiectul acesta este un foarte "fierbinte" nu doar în știință, ci și în societatea umană în general, cu toate implicațiile ce decurg în deciziile politice și economice pe care trebuie să le luăm în prezent. Lipsa unor date concrete face dificil procesul de realizare a unor scenarii realiste privind impactul aceste schimbări în funcționarea și evoluția sistemelor biologice naturale. În cadrul unor consorții largi ce înglobează cele mai importante laboratoare implicate în studiul ecosistemelor alpine din Europa, am întreprins primele studii de acest tip. Rezultatele indică faptul că deja la nivelul ecosistemelor alpine din Europa putem sesiza schimbări în structura lor, detectând un fenomen general de termofilizare, cu potențiale implicații negative pe termen mediu și lung. Calitatea datelor obținute a fost certificată printr-o serie de articole publicate în cele mai importante reviste de profil (Science, Nature Climate Change, Global Change Biology). Impactul cercetărilor noastre în lumea științifică a fost major, articolele respective fiind incluse în Web of Science în categoria Highly Cited Paper (între cele mai citate 1% articole din categoria Environment/Ecology). Doresc să menționez faptul că astfel de rezultate s-au obținut într-un termen lung, în peste 11 ani de la începutul experimentelor. Într-o lume a științei în care timpul nu mai are răbdare (ca să-l parafrezez pe Marin Preda), este destul de dificil de conceput, finanțat și menținut astfel de aparate experimentale, cu toată evidența unor rezultate importante și cu impact. Dar în cadrul consorțiului am reușit să menținem siturile de studiu active și chiar să amplificăm cadrul lor conceptual, astfel încât și pe viitor preconizăm alte rezultate cel puțin la fel de interesante ca cele obținute deja.

In this context, I mention some relevant results of the studies that I have realized in the field of the current macroclimatic changes and their effects on natural ecosystems. This subject is very 'hot' not only in science but also in human society in general, with all its implications in political and economic decisions that we need to take in the present. The lack of concrete data makes it difficult to produce consistent scenarios on the impact of these changes in the functioning and evolution of natural biological systems. We have conducted the first such studies in large consortiums including the most important laboratories in Europe in the field of alpine ecology. The results indicate that we can already detect changes in the structure of alpine ecosystems in Europe, indicating a general phenomenon of thermophilization, with potentially negative medium- and long-term effects. The quality of our research output has been certified by a series of articles published in very important journals (Science, Nature Climate Change, Global Change Biology). The impact of our research was significant, these papers ranking as Highly Cited Papers (between 1% most cited articles of the category Environment/Ecology) in Web of Science. I would like to highlight that such results were achieved as a result of a long-term activity (i.e., more than 11 years from the beginning of the experiments). In a world of science where time has lost its patience (to paraphrase Marin Preda once again), it is difficult to conceive, financed and maintained such experimental systems. But within our consortium we managed to keep the study sites active and even to amplify their conceptual framework, so that in the future we expect other results at least as interesting as those already obtained.

 4. Întrebare/Questions DD: Care sunt planurile academice de viitor? (Future academic plans?)

Răspuns/Response:

În continuare aș dori să aprofundez domeniile de cercetare deja abordate privind ecosistemele de altitudine din Carpați și celelalte masive muntoase ale Europei, cărora să le adaug noi direcții. Munca de peste 15 ani în studiul fitodiversității lanțului Carpatic a condus la o bază de date impresionantă și o expertiză importantă privind distribuția, structura și caracteristicile taxonilor de altitudine și a comunităților de plante în care aceștia se găsesc. O parte a fost explorată ducând la o serie de publicații biogeografice sau de macro-ecologie. De asemenea, colaborările internaționale dezvoltate permit accesul la date similare ale colegilor din alte centre ale studiului biodiversității montane din Europa. Un proiect ambițios pe care îl întrevăd este legat de un viitor centru focalizat pe studii privind biodiversitatea Carpaților, similar celor existente în vestul Europei pentru Alpi, ecosistemele arctice etc. Aceasta ar permite o coagulare mai bună a expertizei existente la Cluj, atât prin implicarea colegilor din UBB, cât și a colaboratorilor noștrii din centre similare.

In the future, I would like to elaborate on the research areas already initiated, by adding new directions. Studying the Carpathian plant diversity has produced an impressive database over the past 15 years and also a significant expertise on distribution, structure and characteristics of high mountain taxa and plant communities in which they occur. Part of it has been explored, leading to a series of publications in biogeography and macro-ecology. Additionally, international collaborations developed over time allow access to similar data of colleagues from other centers specialized in the study of mountain biodiversity in Europe. An ambitious project that I see in the future is linked to a biodiversity research center focused on the Carpathians, similar to those in Western Europe developed for the Alps, Arctic ecosystems, etc. This would allow a better valorization of existing expertise in Cluj, involving colleagues from BBU as well as our collaborators from similar centers.

5. Întrebare/Question DD: Un scurt mesaj către comunitatea UBB? (A short message to the BBU academic community?)

Răspuns/Response:

Universitatea Babeș-Bolyai a dovedit excelență pe toate planurile privind performanța academică, situându-se constant în ultimii ani pe primul loc din România în toate ranking-urile universitare internaționale. Ar fi de subliniat îndeosebi rezultatele privind importanța și impactul cercetării desfășurate aici, ce reflectă de fapt competența ridicată și munca susținută a colegilor mei din toate domeniile academice. Sunt onorat că fac parte din acestă comunitate și am convingerea că printr-o coagulare mai bună a resurselor și competențelor actuale, prin cooptarea colegilor noștrii mai tineri care dovedesc performanță în activitatea lor curentă, vom reuși să pastrăm și să amplificăm pe viitor acest mediu stimulativ pe care l-am gasit când eu am fost integrat în Alma Mater Napocensis. Traditio Nostra Unacum Europae Virtutibus Splendet!

BBU has proven its excellence in all academic areas, being ranked constantly in the last years as the first university of Romania, in all international university rankings. The importance and impact of the research conducted here should be particularly emphasized, reflecting the high competence and hard work of my colleagues in all academic fields. I am honored to be part of this community. At the same time I am convinced that we shall preserve and amplify the stimulating environment, found here when being inducted into Alma Mater Napocensis, through a better valorization of the resources and skills that currently exist, and by involving our younger colleagues proving performance in their current work.Traditio Nostra Unacum Europae Virtutibus Splendet!

Conf. univ. dr. Alida Timar-Gabor - Facultatea de Știința și Ingineria Mediului

1. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Ne puteţi face o scurtă prezentare a dvs.? (Numele şi prenumele, afiliere academică, domeniul de cercetare, motto-ul şi/sau valorile personale)  (Providing a brief introduction of the featured leading BBU scientist?)

Răspuns/Response:

• Mă numesc Alida Timar-Gabor. Am absolvit Facultatea de Fizică la Universitatatea Babeș-Bolyai în anul 2005. Am fost angajată în cadrul Universității Babeș-Bolyai în anul 2008 la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului. Sunt doctor în fizică din anul 2010, iar în anul 2015 am obținut abilitarea și calitatea de conducător de doctorat în domeniul Știința Mediului. Actualmente sunt conferențiar universitar în cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului și Cercetător Științific grad I în cadrul Centrului de Radioactivitatea Mediului și Datare Nucleară, Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe. Sunt liderul Laboratorului de Datare și Dozimetrie prin Luminescență, domeniile mele principale de interes fiind: datarea prin luminescență, radioactivitatea naturală, dozimetria cu corp solid aplicată în studii de mediu și dozimetria retrospectivă de accident. Nu m-am gândit niciodată la un motto, dar în una din lecturile recente am citit blazonul familiei Shackleton "Fortitudine vincimus (By endurance we conquer)", iar acest motto m-a impresionat. Mi-aș permite sa îl parafrazez în cuvinte mai sărace: lucrurile importante și trainice se obțin doar prin eforturi pe măsură.
• My name is Alida Timar-Gabor. I graduated at the Physics Faculty, Babeș-Bolyai University in 2005. I started working for the Babeș-Bolyai University in 2008, at the Faculty of Environmental Sciences and Engineering. I am Doctor in physics since 2010, and in 2015 I defended my habilitation in Environmental Sciences. Currently I am an associate professor at the Faculty of Environmental Sciences and Engineering and a Research Professor at the Center of Environmental Radioactivity and Nuclear Dating, Institute for Interdisciplinary Research on Bio-Nano-Science. I am the leader of the Laboratory for Luminescence Dating and Dosimetry, my main fields of interest being: luminescence dating, natural radioactivity, solid state dosimetry applied in environmental studies and retrospective accident dosimetry. I have never thought of a motto, but in a recent lecture I came across the motto of the Shackleton family "Fortitudine vincimus (By endurance we conquer)", and these words inspired me. I would allow myself to rephrase this motto into simpler words: significant and long lasting things are obtained only through comparable efforts.

2. Întrebare/Question DD: De ce aţi ales UBB? (Why BBU?)

Răspuns/Response:

• Am avut ocazia să părăsesc țara pentru a lucra cu grupuri mai experimentate în cercetare. Totuși, nu am părăsit niciodată universitatea pentru perioade îndelungate. Proiectele ERC sunt portabile, directorul de proiect putând să își implementeze proiectul chiar și după câștigarea lui în altă instituție. Prin prestigiul lor, proiectele ERC sunt dorite de marile universități din Europa, unele dintre ele avand chiar politica de a invita personal directorii de proiecte ERC să își desfășoare activitatea în cadrul lor. Trebuie să recunosc că am fost tentată de ideea aceasta. De ce totuși UBB? Pentru că cred că în România o altă instituție nu mi-ar fi putut oferi mai mult, dar mai ales pentru că UBB este Alma Mater.  Chiar și acum când trec pe coridoarele facultății la care am studiat, eu simt o emoție aparte. Dacă și studenții mei de acum vor avea măcar o fărâmă din acest sentiment peste 10 ani, eu voi fi mulțumită.
•  I had the opportunity to leave the country for joining experienced groups that are at the forefront of research in my field. However, I never left the university for extended periods. ERC projects are portable, the principal investigator being able to implement the project even after contracting it in a different institution. Because of the prestige they bring, ERC projects are desired by top universities in Europe, some of which have the policy of inviting for hosting and hiring the principal investigators of ERC projects. I must admit that I was tempted by this idea. However, why BBU? I chose BBU because I believe that in Romania no other institution is able to offer me a better climate, but above all because BBU is Alma Mater. Even now, when crossing the corridors of the faculty where I studied I feel a special emotion. If my students will feel a shred of this emotion in 10 years from now, I'll be satisfied.

3. Întrebare/Question DD: Puteţi să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu? (A brief presentation of the academic achievement)?

Răspuns/Response:

• În ultimii ani am avut o activitate de cercetare fructuoasă dovedită prin publicații, dar mai ales prin colaborările internaționale cu cele mai importante personalități din domeniul în care activez și anume domeniul datării prin luminescență. Am avut de asemena șansa de a primi recunoaștere pentru rezultatele mele prin diverse premii naționale și internaționale cum ar fi Premiul Grigore Cobălcescu al Academiei Române pentru anul 2012, Premiul Ad Astra pentru excelență în cercetare în anul 2014, Premiul Danubius Young Scientist Award 2015, Bursa L`Oreal-UNESCO pentru femeile din stiință 2015 etc. Am avut în plus o activitate didactică intensă care mi-a permis selectarea unor studenți dedicați reușind să cogulez în jurul activităților mele un tânăr și entuziast grup de cercetători. Toate acestea au fost încununate de câștigarea proiectului ERC INTERPTRAP „Integrated dating approach for terrestrial records of past climate using trapped charged methods”, primul proiect finanțat de Consiliul European al Cercetării în domeniul științelor exacte în Romania și primul si deocamdata singurul proiect ERC câștigat de către o universitate din  țară.
• Over the past years I have had a fruitful research activity proven by publications, but most notably by the international collaborations I have engaged in with the highest authorities in my main research field, which is luminescence dating. I have also had the chance of receiving recognition for my results through several national and international awards such as the Grigore Cobălcescu Award of the Romanian Academy for the year 2012, the Ad Astra Award for excellence in research for the year 2014, Danubius Young Scientist Award in 2015, L’Oreal-UNESCO Award for Women in Science 2015 etc. In addition, my intensive teaching activity has allowed me to select a few dedicated students, thus forming a group of young enthusiastic researchers. All of these culminated in the granting of the ERC project INTERTRAP „Integrated dating approach for terrestrial records of past climate using trapped charged methods”, the first project financed by the European Research Council in the field of experimental sciences in Romania and the first and so far the only ERC project awareded to a university in our country.     

 4. Întrebare/Questions DD: Care sunt planurile academice de viitor? (Future academic plans?)

Răspuns/Response:

• Proiectele ERC sunt proiecte de cercetare fundamentală, iar această direcţie de finanţare este considerată, după ştiinţa mea, cea mai înaltă linie de finanţare din Europa. Cercetarea fundamentală implică un grad sporit de risc. Din acest considerent, eşecul ştiinţific este considerat absolut acceptabil în cazul proiectelor ERC. În momentul de faţă, planul meu academic şi dezideratul principal sunt să reuşesc să îndeplinesc obiectivele proiectului, iar INTERTRAP să fie un succes. Am încredere că dacă voi reuşi acest lucru, o mulţime de alte lucruri extraordinare mi se vor întâmpla de la sine. Implementând proiectul în România, pe lângă cercetarea fundamentală care stă la baza proiectului, INTERTRAP îşi propune şi o dezvoltare majoră a prezentului laborator în care lucrez într-un laborator care să îmbine datarea prin metode luminescente cu datarea prin rezonanţă electronică de spin. Acesta va fi un laborator unic în Europa de Sud Est şi unul dintre puţinele laboratoare de acest tip din lume. Sper astfel ca în maxim un an să pot să îmi desfăşor activităţile într-un laborator modern şi încăpător, aşa cum am visat întotdeauna.
• The ERC funded projects represent projects that aim at fundamental research and, to my knowledge, ERC funding is considered the most prestigeous funding line in Europe. Fundamental research is inherently a high risk process. In consequence, scientific failure within the ERC projects is considered to be perfectly acceptable.  At this moment, my academic plan and main purpose are to succeed in accomplishing the project’s objectives in order for the INTERTRAP to be a success. I am confident that if I will achieve this goal, many great things will consequently happen by nature.  Besides the fundamental research INTERTRAP is based on, implementing this project in Romania aims for a major development of the existing laboratory into a laboratory which will combine and integrate luminescence dating methods with the electron spin resonance dating method. This will be a unique laboratory in South-Eastern Europe and one of the very few laboratories of this type in the world. I hope that  within maximum one year it would be possible to conduct my activities in a modern and spacious laboratory, as I have always dreamt of.

5. Întrebare/Question DD Un scurt mesaj către comunitatea UBB? (A short message to the BBU academic community?)

Răspuns/Response:

• În ceea ce privește afirmarea internațională în cercetare, naționalitatea și afilierea noastră academică nu reprezintă un impediment. Da, din păcate, implică uneori că trebuie să muncim mult mai mult din diverse motive, dar nimic nu este imposibil. Le mulțumesc profesorilor mei, colegilor de la Facultatea de Știința si Ingineria Mediului și de la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe pentru buna colaborare și susținerea acordată.  Le mulțumesc mai ales membrilor echipei mele pentru că și-au pus încrederea în mine, pentru că nu m-au dezamăgit niciodată, pentru toate reușitele pe care le-am realizat împreună și pentru toate momentele frumoase pe care le-am trăit alături. Îi felicit pe toți colegii din universitate care au realizări remarcabile și mă bucur că am avut ocazia să îi cunosc pe o parte dintre ei în ultimii ani. Sunt mândră că fac parte din comunitatea UBB.
• Nationality and academic affiliation is not an impediment when it comes to achieving international recognition. Yes, unfortunately, this sometimes involves working harder for various reasons, but everything is possible. I would like to thank my professors, and my colleagues from the Faculty of Environmental Science and Engineering as well as from the Institute for Interdisciplinary Research on Bio-Nano-Sciences for the good cooperation and for the support offered. I deeply thank my team members for putting their trust in me, for never letting me down, for all the achievements that we have accomplished and all the beautiful moments we have lived together.I would like to congratulate all my colleagues from the university who have outstanding achievements. I am glad I had the opportunity to personally meet some of them in the last years. I am proud to be a part of the BBU community.

Legătură spre pagina academică personală/CV/Link to personal academic homepage/CV:

• https://www.researchgate.net/profile/A_Timar-Gabor
• http://enviro.ubbcluj.ro/personal-daim-2/