12 MAI – Ziua Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)

12 MAI 1581 – 12 MAI 2024: 443 DE ANI DE TRADIȚIE ȘI EXCELENȚĂ PRIN CULTURĂ-ȘTIINȚĂ-INOVAȚIE

  1. SCURT ISTORIC

    Prin Carta Universității, UBB are două zile ale Universității, zile de sărbătoare, și anume 12 mai (sub deviza Cultură-Știință-Inovație din 1581 – începuturile academice în limba latină și tradiția academică germano-maghiară) și 3 noiembrie (sub deviza Datoria Vieții Noastre – începuturile tradiției academice românești din 1919), care reflectă valorile (Tradiție și Excelență) și angajamentul (Traditia Nostra Unacum Europae Virtutibus Splendet) academic al UBB.

    La 12 mai 1581, Regele Ștefan Bathory emitea la Vilnius diploma de fondare a universității – Academia Claudiopolitana (în capătul estic al Uliței Lupilor – acum str. Mihail Kogălniceanu), prima instituție de pe teritoriul actual al țării care avea dreptul să confere titlurile universitare de bacallaureus, magister și doctor.

    • Selecție din Diploma regală de fondare din 1581 conferită de Ștefan Báthory, (traducere Rus, 2007): „…Hotărâm și decidem prin puterea prezentei scrisori, în temeiul deosebitei noastre dărnicii regești, ca cel care s‐a instruit cu vrednicie în literele umaniste, ebraice, grecești și latinești, și apoi va fi vrut să ajungă, prin judecata colegiului, la culmea uneia dintre cele două facultăți, fie de teologie, fie de filosofie, dacă va fi făcut dovada științei sale de carte, să poată să fie promovat la gradele de bacalaureat, magistru și doctor. Iar această promovare să aibă același drept, demnitate, excelență și strălucire pe care obișnuiesc și pot să le dețină de drept și din obișnuință astfel de promovări în academiile din Italia, Franța, Spania și Germania….Pe lângă acestea, ca să poată avea cât mai mult timp pentru îndeletnicirile divine și litere, hotărâm ca toate pricinile acestui colegiu, pe care misionarii le vor putea avea cu nobilimea sau cu oricare alții pentru bunurile lor, să fie apărate în procese de directorul nostru de procese sau al urmașilor noștri.”

    După modelul altor universități din acea vreme, instituția va evolua – prin dezvoltări și restrângeri, fondări și refondări – în Universitas Claudiopolitana (cu predare în limbile latină și germană și extinsă în capătul vestic al Uliței Lupilor), iar din anul 1872 în Universitatea (maghiară) din Cluj (Universitatea Regală Maghiară de Științe Franz Joseph), care va fi transformată prin lege, în anul 1919, în Universitatea (românească) din Cluj (Universitatea Regele Ferdinand I). Prin profilul multicultural – limbile academice oficiale română, maghiară și germană –, prin moștenirea terenurilor și a spațiilor centrale ale acestor instituții și prin faptul că este continuatoarea legală a universității românești (care și-a deschis porțile în 3 noiembrie 1919), Universitatea Babeș-Bolyai este continuatoarea acestei tradiții academice în țară. Academia Claudiopolitana avea două facultăți, de filosofie și de teologie, și funcționa în limba latină, după curriculumul internațional iezuit Ratio Studiorum. Universitas Claudiopolitana a trecut prin perioada iezuită, piaristă și imperială (laică), la maximum de dezvoltare având patru facultăți (filosofie, teologie, drept și medicină), introducând alături de latină și limba germană; este prima instituție de pe teritoriul actual al țării care, în baza actului de fondare din 1581, a conferit titluri de doctor (cea mai veche înregistrare pentru titlu identificată până acum fiind 1715) și magister (prima identificată fizic până acum fiind o diplomă de magister în filosofie acordată în anul 1768 – https://dilemaveche.ro/sectiune/la-fata-locului/o-descoperire-majora-pentru-istoria-invatamintului-2286772.html).

    Superiorul General al Ordinului Iezuit (Societatea lui Isus), Arturo Sosa, va onora această sărbătoare și istorie, vizitând în această perioadă expoziția „Academia și Orașul”, organizată de UBB în Turnul Croitorilor, și noua „Piață a Universității”, organizată modern de Primăria clujeană pe locul unde Regele Ștefan Báthory, Papa și Ordinul Iezuit au dezvoltat primele instituții universitare ale orașului (și țării).

  2. DESPRE „PIAȚA UNIVERSITĂȚII”

Cu ocazia acestei sărbători, trebuie spus că, în sfârșit, orașul și UBB au cu adevărat o Piață a Universității! Într-adevăr, cea mai frumoasă stradă a orașului și „artera academică” – așa cum a fost adesea numită în spațiul public – s-a transformat într-o Piață a Universității. Dincolo de speculații, UBB a militat mereu pentru o zonă pietonală în jurul Universității care să valorifice „artera academică” a orașului (vechea Uliță a Lupilor – Platea Luporum) și care să creeze o Piață a Universității în oraș, dincolo de mai vechea stradă a Universității.

Primăria și-a făcut datoria și a oferit Universității și orașului o nouă piață publică – Piața Universității. Considerând monumentalitatea și istoria clădirii centrale a UBB și spațiul pietonal generos din jur și clădirile istorice, probabil că această zonă este cea mai frumoasă de acest tip din țară. Vă invităm să o explorați astfel:

  1. Porniți din față clădirii centrale a UBB de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 1. Observați întâi arhitectura neoclasică a monumentalei clădiri construite la sfârșit de secol XIX/început de secol XX, statuile de pe fronton reprezentând vechile facultăți ale Universității (filosofie/drept/științe/medicină), evoluția și rectorii Universității, toate acestea fiind semnalizate la intrarea în clădire. Intrați în hol și observați alte variante ale statuilor care reprezentau facultățile Universității (filosofie/drept/științe/medicină). La cerere, se poate vizita și impozanta Aula Magna a UBB.
  2. În zona pietonală, spre strada Universității (spre vest), veți observa vechile edificii ale complexului universitar din secolul XVIII:
    • Pe locul clădirii centrale a UBB s-a aflat vechea clădire a Universitas Claudiopolitana (prima instituție cu nume de universitate de pe teritoriul actual al țării).
    • În fața clădirii centrale a UBB se află clădirea Liceului Ștefan Báthory, cu un stil neoclasic, construită în secolul XVIII, dar reconstruită la început de secol XIX (după marele incendiu din 1798).
    • Lângă Liceul Ștefan Báthory, spre strada Universității, se află clădirea Convictului Nobiliar, construită în anul 1735, în stil baroc, fiind probabil una dintre cele mai vechi clădiri laice din oraș (încă în picioare și fără reconstrucții din temelie). În secolul XVIII, aceasta a găzduit întâlnirile Dietei Marelui Principat al Transilvaniei. Acum face parte din patrimoniul UBB.
    • Biserica Universității (inițial iezuită, acum piaristă) și o clădire a Liceului Ștefan Báthory (inițial Seminarul Báthory-Apor), aflate față în față pe strada Universității, au fost construite la început de secol XVIII și au fost la rândul lor asociate Universității.
    • La capătul „Seminarului Báthory-Apor”, spre strada Avram Iancu, se află actuala clădire a Facultății de Drept a UBB, construită la început de secol XIX într-un stil art nouveau/neogotic, asociată atunci Universității ca primul cămin studențesc cu/și cantină din oraș (atunci „Mensa Academica”).
    • În centrul acestor structuri universitare și educaționale se află Statuia Fecioarei Maria (Statuia Sfintei Maria Protectoare / Statuia Ciumei – în limbajul urban „la Maria”), construită în 1744 într-un stil baroc, ca semn de respect pentru ocrotirea orașului față de ciumă/boli.
  3. Dacă revenim în fața clădirii centrale a UBB și mergem spre est, vom observa:
    • (pe partea stângă) – Statuia Școlii Ardelene („la Ardeleni” – în limbajul urban), dezvelită în 1973 și înlocuind Lupa Capitolina („Lupoaica” – în limbajul urban) aflată acum pe Bulevardul Eroilor nr. 28.
    • (pe partea stângă) – Colegiul Academic „Florian Ștefănescu Goangă”, construit într-un stil modern (cu unele elemente clasice și chiar romantice în interior) în perioada interbelică, o clădire reprezentativă pentru oraș. Lângă Colegiu se află Palatul Teleki, construit la sfârșit de secol XVIII în stil baroc (cu unele elemente clasice), iar apoi clădirea Colegiului Național Emil Racoviță, construită în secolul XIX (pe locul unei clădiri mai vechi din secolul XVI) în stil de inspirație clasică, în fața căreia se află statuia savantului Emil Racoviță.
    • (pe partea dreaptă) – Clădirile Facultății de Teatru a UBB, construite la început de secol XIX, după incendiul din 1798, într-un stil neobaroc cu elemente rococo (partea estică). Între aceste clădiri și Arhivele Naționale (clădire din a doua parte a secolul XIX), se află două clădiri vechi, reconstruite tot la început de secol XIX, în stil neobaroc, după incendiul din 1798, probabil pe locul altor clădiri orășenești mai vechi distruse în incendiu, găzduind acum locuințe și firme (ex. „casa Bethlen-Nemeș” la numărul 8 și „vechea prefectură” la numărul 6). După Arhivele Naționale, regăsim Biblioteca Academiei (construită în 1975, într-un stil „brutalist” – fr. „beton brut”) și clădirea Liceului Teologic Reformat, construită la început de secol XIX pe locul vechii clădiri din secolul XVII, distrusă în incendiul din 1798.
    • (pe partea dreaptă) – Biserica Reformată este o instituție reprezentativă în țară pentru stilul gotic, construită spre sfârșitul secolului XV (cu reparații/dezvoltări ulterioare) ca biserică romano-catolică (inițial franciscană, apoi din 1579/1581, iezuită, iar din 1622, reformată). În piața bisericii a fost plasată în 1904 Statuia Sfântului Gheorghe omorând balaurul (în limbajul urban al tinerilor „la Cavaler” sau „la Balaur”). Aici și în jurul său – de la Turnul Croitorilor până spre Biblioteca Academiei și Colegiul Academic – s-a născut în 1581 prima instituție universitară de pe teritoriul actual al țării, și anume Academia Claudiopolitana, în cadrul Colegiului Iezuit Major (acest lucru se poate observa marcat pe zidul fostei academii), proprietățile din zonă fiind date de Regele Ștefan Báthory universității:
      • Selecție din Diploma regală de fondare din 1581 conferită de Ștefan Báthory, (traducere Rus, 2007): „[…] atribuind antezisei Societății a lui Isus, cu sprijinul autorității apostolice, o mănăstire părăsită, cândva a fraților din ordinul franciscanilor, construită din generozitatea regilor Ungariei, aflată în Ulița Lupilor, lipită de zidul cetății, împreună cu biserica, grădinile, curțile, turnurile și cu toate locurile înconjurate de lângă zidurile cetății pe care le-au folosit în vechime sus-zișii frați franciscani; pe deasupra, o casă în care locuiau între niște călugărițe fecioare, cu toate lucrurile care într-un fel sau altul aparțin acesteia […]”
    • În jurul Bisericii există în prezent case vechi, construite adesea în stil baroc, inițial în secolul XVIII/început de secol XIX (unele reconstruite ulterior) – ultima de pe partea stângă construită în perioada interbelică -, ca locuințe orășenești și/sau ca spații ale bisericii reformate („casa parohială”, din fața bisericii, cu elemente renascentine, a fost construită inițial în secolul XVII și amplificată în secolul XVIII).
  1. Pentru cei care doresc să completeze istoria, trebuie vizitată și Piața Muzeului, mai ales biserica și mănăstirea acum franciscane (în istorie inițial dominicană, unitariană, reformată, apoi iezuită), cu un stil eclectic (romantic târziu/gotic/baroc) ca urmare a construcțiilor în etape începute în secolul XI/XIV. Într-adevăr, universitatea iezuită a funcționat temporar și acolo, în perioade istorice complicate: 1604-1606 (când instituțiile catolice de pe Ulița Lupilor au fost atacate) și din 1698 până în aproximativ 1725 (până s-au reconstruit instituțiile catolice universitare lângă și pe sediul actual al clădirii centrale a UBB)

 

***

Tradiție și Excelență prin Cultură-Știință-Inovație din 1581

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară (prin numărul de programe și caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară și germană), cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 442 de ani – 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din țară (peste 50.000 de oameni, din 15 localități și 11 județe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de șapte ani aflându-se pe prima poziție în țară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaționale majore ale universităților. În plus, de mai mulți ani UBB ocupă primele poziții în țară în rankingurile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internațional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizația unora din cele mai prestigioase universități europene world-class/research-intensive, a primit distincția europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este parte a alianței universităților europene EUTOPIA.