PARTEA A 2-A
Cercetarea în domeniul schimbărilor climatice
„Toată partea de cercetare a grupului în care activez este orientată strict spre aplicare în mediul socio-economic”
La Facultatea de Geografie avem foarte multe activităţi şi proiecte de cercetare în domeniul schimbărilor climatice şi al impactului acestora asupra mediului şi societăţii. De exemplu, avem acum în desfăşurare un proiect de cercetare de foarte mare succes. Se numește ExoCrop, prescurtare de la ”Exotic Crops” și care contribuie la adaptarea agriculturii românești la noile condiții climatice (https://ttc.centre.ubbcluj.ro/anunt-lansare-proiect-exocrop-exotic-crops/). În cadrul lui, încercăm să preluăm din activitatea de cercetare a colegilor de la Stațiunea de Cercetare de la Dăbuleni (SCDCPN Dăbuleni), care fac o treabă extraordinară acolo prin adaptarea în România a unor culturi specifice zonelor (sub)tropicale. Numai că zona lor de experimentare are un areal foarte restrâns de experimentare şi e destul de nișată climatic și pedologic. În acest proiect, care este unul de cercetare de tip Transfer la Operatorul Economic (PTE), coordonat de o companie privată (INDECO SOFT), noi încercăm să vedem cât de mult se pot extinde la nivelul țării trei dintre culturile de nişă aclimatizate la Dăbuleni (cartoful dulce, arahidele de pământ şi fasoliţa) şi totodată să dezvoltăm un serviciu agroclimatic, ca parte a unei agriculturi inteligente, în care să furnizăm prognoze meteorologice sezoniere pe toată durata unui sezon de vegetaţie. Colaborăm și cu colegii de la USAMV Cluj-Napoca în acest proiect, iar rezultatele de până acum sunt absolut fabuloase! Suntem în primul an de experimentare şi recoltele de cartofi dulci şi fasoliță sunt foarte bune în zona Transilvaniei. În plus, avem un suport foarte mare din partea fermierilor, care au venit voluntari în proiectul nostru pentru a testa noile culturi. Noi le-am oferit gratuit material săditor și au beneficiat de consultanța pe parcursul întregului an pentru cele trei culturi. Sunt tineri, în general, deschişi spre nou şi foarte entuziaşti.
Și cum îl veți aduce în mediul socioeconomic? Către agricultor, către fermier?
Produsul final al proiectului va fi un serviciu de prognoză agroclimatică și aici e partea de originalitate a UBB: preluăm din datele existente la nivel internațional, predicțiile sezoniere pe 6-7 luni, astfel încât, la începutul sezonului, fermierul să știe dacă pentru sezonul respectiv de vegetație va avea sau nu întrunite condițiile de favorabilitate pentru o anumită cultură, astfel încât să o aleagă sau nu. Fermierii îşi doresc mult să testăm și alte culturi, pentru că au înţeles deja ce înseamnă avantajul să lucrezi în colaborare cu cercetători și să aibă sprijinul continuu şi necondiționat pentru activitatea pe care o desfăşoară. Ne întrebau unii dintre ei la începutul proiectului: ”Ne dați totul gratis? Chiar nu trebuie să plătim nimic?”. Compania INDECO SOFT va prelua la finalul proiectului aceste rezultate şi le va transforma într-un serviciu agroclimatic de predicţie meteorologică sezonieră, care va fi parțial open source (gratis), pentru că e dezvoltat printr-un proiect de cercetare și parțial contra cost pentru serviciile mai avansate, dezvoltate ulterior, după finalizarea proiectului.
„Schimbările climatice nu sunt noi!”
Eu mă ocup de detectarea schimbărilor climatice de 25 de ani. Acestea nu sunt noi! Acum, când avem la dispoziţie foarte multe date statistice, ne e mult mai ușor să argumentăm de ce ele există cu adevărat, de ce nu sunt o ficțiune, indiferent de ce spune un guvern sau altul sau un candidat sau altul la funcții înalte în stat. Conform datelor înregistrate şi pe baza unor metode statistice consacrate, ele sunt o realitate şi există un consens științific la nivel global în acest sens. Iar principala cauză sunt emisiile de gaze cu efect de seră din perioada industrială, respectiv de pe la jumătatea secolului al XIX-lea și până în prezent.E o problemă de înțelegere a conceptului și poate de acolo mai apar suspiciuni că schimbările climatice nu există. Principalul argument al scepticilor în urmă cu 20-25 de ani era că de-a lungul epocilor geologice, când nu exista societatea umană şi activităţile de poluare antropică, au existat perioade cu temperaturi mult mai mari decât avem în prezent. Răspunsul este da, au existat, dar acele schimbări s-au produs în mii, zeci de mii sau sute de mii de ani. Acum nu suntem într-o astfel de situație şi nu s-au detectat factori determinanți, naturali, care ar putea să genereze aceste schimbări în perioada recentă.
„Fenomenele extreme sunt noua normalitate”
Mi-a plăcut foarte mult ceea ce a spus în urmă cu nişte ani Connie Hedegaard, fost Comisar european pentru Acțiuni Climatice: Obișnuiți-vă cu aceste extreme (climatice), pentru că ele sunt noua normalitate! Eu am preluat acest citat ca motto în multe dintre lucrările mele.Fenomenele acestea extreme, de fapt, apar ca o necesitate de descărcare a unei cantități suplimentare de energie existente la nivelul atmosferei. Căldura este sursa de energie, „combustibilul” care pune în mișcare atmosfera. Cu cât este mai multă căldură în atmosferă, cu atât se produce o evaporație mai intensă, iar căldura și apa în stare de vapori în atmosferă sunt „cocktailul” perfect pentru fenomenele meteorologice periculoase, mai ales pentru cele din categoria celor violente: furtuni, precipitaţii abundente, vânt intens etc.Trebuie totuşi specificat c[ nu au apărut fenomene noi odată cu aceste schimbări climatice. Ce se întâmplă în perioada actuală, ca o formă de manifestare a schimbărilor climatice, este creșterea fenomenelor extreme în frecvență, în durată sau în intensitate sau, și e situația cea mai frecventă, și în frecvență, și în intensitate, și în durată.
La noi, în România, cum se văd aceste schimbări? Ce efecte reale au schimbările asupra agriculturii, turismului sau al sănătăţii?
Procesul de adaptare la schimbările climatice înseamnă clar un beneficiu pentru societate.
„Ne îndreptăm spre condiții care ar putea să ducă la o diversificare a agriculturii”
Din perspectiva agriculturii, ne îndreptăm spre condiții care ar putea să ducă la o diversificare a culturilor şi să nu mai fie necesar să importăm atât de multe produse pe care le-am putea cultiva la noi. Un alt proiect de cercetare pe care noi l-am avut înainte de ExoCrop se numea AgroClimRo, în cadrul căruia am făcut determinările de favorabilitate pentru grâu și porumb, culturile de bază. Și concluzia a fost că putem, în prezent, să cultivăm în România soiurile cele mai productive de porumb (hibrizii târzii) pe care nu le puteam cultiva în urmă cu 30 sau 40 de ani, pentru că nu aveam temperaturile suficient de mari. Partea aceasta ține de ceea ce numim adaptarea la schimbări climatice. Trebuie doar să ştim cum putem folosi noua realitate într-un mod inteligent. În agricultură putem să mergem pe varianta aceasta: să renunțăm la unele culturi, dacă ele devin prea costisitoare sau dac[ riscul de a le pierde e foarte mare din cauza secetelor sau din cauza altor fenomene extreme și să le înlocuim cu altele, mai rezistente la aceste noi condiţii. De exemplu, la Dăbuleni, la Staţiunea de Cercetări de acolo e ceva uimitor. Se cultivă şi se recoltează culturi despre care ne e greu să credem că ar supraviețui în România, precum curmale, smochine, kiwi, jujube.
„Se va extinde sezonul de litoral”
Din perspectiva turismului, pentru că la Facultatea de Geografie formăm şi specialişti în turism, îi învăţăm pe studenţi cum putem să exploatăm noile oportunități pe care le avem din perspectiva climatului natural în schimbare în turism. Sunt studii și proiecții climatice care ne demonstrează că optimul climatic de turism pe litoral, care acum încă este în zona Mării Mediterane, se va muta în următorii 20-30 de ani în regiunea Mării Negre. Important este dacă noi știm să folosim această oportunitate sau nu. Turcia va continua să fie un „jucător” principal, cum este și acum unul dintre principalii jucători în domeniul turismului în zona Mării Mediterane. Pentru ei e relativ mai simplu, pentru că trebuie doar să-și mute infrastructura. Au cunoștințele, au informațiile, știu ce au de făcut, doar „mută” totul de pe litoralul Mării Mediterane pe cel al Mării Negre. Întrebarea este dacă noi, România, cu o coastă vestică foarte favorabilă, vom ști să ne adaptăm și vom ști să folosim această oportunitate și să dezvoltăm dotările şi serviciile turistice, așa încât să ajungem la o extindere a sezonului de litoral mult mai mult decât este el în prezent, de la aproximativ 3 luni la minimum 5-6 luni.
Am lucrat cu colegii de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor şi cu doctoranzii noştri să vedem cât putem să extindem sezonul favorabil pe litoralul românesc şi în Delta Dunării. Ar fi ideal să scădem presiunea pe cele două-trei luni de vârf şi să vedem ce se poate face în celelalte luni din an. Din perspectivă climatică, avem, totuși, o „fereastră de favorabilitate” de șase luni, dar în prezent majoritatea activităţii turistice se concentrează în două-trei luni de vară, ceea ce nu e deloc benefic din punct de vedere economic pentru comunitate, respectiv să ai o activitate care se desfășoară numai o perioadă scurtă de timp în cursul anului. Ideal ar fi să se extindă sezonul turistic, astfel încât afacerile mai mari sau mai mici din zona de litoral şi din deltă să poată funcţiona pe o perioadă mult mai lungă din an pentru a deveni competitive pe piaţa de turism sud-est europeană.
În ceea ce privește turismul de iarnă, acolo situaţia este destul de critică: stratul de zăpadă scade ca durată şi grosime, şi începe să aibă condiţii favorabile la altitudini din ce în ce mai mari, pe care noi nu le avem în România. Ar trebui să ne reorientăm spre alte tipuri de turism în zona montană, chiar şi în timpul iernii. Nu trebuie să renunţăm (încă) la turismul pentru sporturi de iarnă, dar ar fi de dorit să nu ne bazăm numai pe el. Şi aici este nevoie de o „diversificare” a ofertei operatorilor şi furnizorilor de servicii din domeniu.
„Impactul asupra sănătăţii este destul de critic, din perspectiva schimbărilor climatice”
Impactul schimbărilor climatice în domeniul sănătății e destul de puțin luat în seamă în România. În cadrul Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României am realizat recent un studiu împreună cu un coleg medic. Ne-am concentrat acolo strict pe fenomenele asociate temperaturilor ridicate (căldura) și pe efectul lor asupra sănătății. Astfel, s-a constatat o creștere destul de importantă a riscului de mortalitate în România, cu valori ce se înscriu în media europeană.Totodată, există o creșterea a riscului pentru boli tropicale în sud-estul Europei, inclusiv în România. Din păcate, sectorul sanitar ignoră complet această situație. Încă!Noi, în calitate de cercetători, continuăm să tragem semnale de alarmă către autorităţi, pentru că trebuie luate măsuri urgente, întrucât fenomenele acestea au un impact direct și masiv asupra sănătăţii (dar şi a bunurilor), mai ales în cazul fenomenelor meteorologice extreme de tipul valurilor de căldură, a inundațiilor, a furtunilor cu descărcări electrice, vijelii şi grindină. În plus, lucrăm mult pe partea de informare şi conştientizare a populaţiei, a comunităţilor. E nevoie de acţiuni repetate pentru că memoria meteorologică e de scurtă durată (fapt dovedit ştiinţific) şi trebuie lucrat mult.
Efectele nebănuite ale fenomenelor cu instalare lentă
Dincolo de fenomenele acestea extreme la care este o reacție imediată, trebuie văzut și ceea ce este în background și ceea ce în domeniul schimbărilor climatice numim „fenomene cu instalare lentă” („slow onset”), cum este încălzirea treptată, creșterea temperaturii medii. Foarte frecvent avem întrebări de genul: „De ce ne deranjează creșterea temperaturii cu 1,5 sau 2 grade C? Că e un pic mai cald, plătesc mai puțin la factura de încălzire iarna şi asta e chiar în avantajul meu.”
Avantajul Geografiei ca ştiinţă e că noi vedem lucrurile spațial, dar şi în evoluţia lor în timp. Efectele nu vin întotdeauna din imediata apropiere. În Geografie și în Climatologie lucrăm foarte mult cu ceea ce numim teleconexiuni (conexiune la distanțe foarte mari) şi cu procese de tip „cascadă”. De exemplu, această creștere de 1,5-2,0 grade Celsius va duce inevitabil la topirea ghețarilor din domeniul Arctic și Antarctic şi, în lanţ, la creșterea nivelului mării şi, mai departe, la efecte destul de grave care să ne afecteze pe noi direct. Am putea spune că noi trăim în Cluj, la aproximativ 400 metri altitudine, la distanță mare de Marea Neagră şi nu ne deranjează în niciun fel creşterea de câţiva centimetri sau zeci de centimetri a nivelului mării. Dar e posibil să ne deranjeze la un moment dat un val masiv de migranți care vin din țările care sunt afectate de acest fenomen și care trebuie să-și schimbe locația pentru ca rămân fără spaţiu fizic în care să trăiască. Ca exemplu, pot fi insulele din Marea Caraibelor sau cele din Oceania și Pacificul de Sud, unde altitudinea maximă a insulei este, uneori, de numai câţiva metri. Acolo începe să fie o problemă, pentru că ei nu mai au unde să trăiască şi să se adăpostească și atunci începe migrația. Și fiind o problemă de justiție socială/climatică, nu li se poate refuza dreptul la mutare sau relocare în alte regiuni, pentru că de cele mai multe ori, nu este „vina” lor, nu ei poluează, ci țările cele mai dezvoltate.
Ce putem face fiecare dintre noi pentru a reduce efectele schimbărilor climatice?
Fiecare dintre noi poate face diferenţa, fiecare putem contribui la atenuarea schimbărilor climatice, ceea ce înseamnă să nu mai poluăm. În primul rând, ţine de schimbarea comportamentului nostru pentru a scădea poluarea, de la individ la companie şi naţiune.
Vă dau un exemplu simplu, pentru a înţelege că noi nu trebuie să ne schimbăm radical comportamentul ca să ne fie mai bine și ca să putem să contribuim a scăderea poluării. Cei mai mulți dintre noi, atunci când lucrăm la calculator avem multe “tab”-uri de internet deschise, uneori chiar şi 10. Laptopul nostru poate nu consumă electricitate în momentul acela, dar serverele pe care se găsește acea informație, undeva în lumea aceasta consumă energie inutil, pentru că noi (şi posibil, foarte mulţi alţii ca noi) nu folosim, de fapt, acel tab. Am putea lucra cu două sau cu trei deodată, nu trebuie să le ținem pe toate deschise ore întregi. Este un gest simplu, care NU ne afectează starea de bine, NU ne afectează nivelul de trai, dar este cel mai simplu gest pe care putem să-l facem. Şi este cel mai simplu exemplu pe care pot să-l dau că putem să facem, la un moment dat, diferența. Am dat de multe ori acest exemplu, dar nimeni dintre cei cărora li l-am spus nu se gândise înainte.
De asemenea, îmi place foarte mult ideea de reciclare. De exemplu, plasticul e un material care se degradează foarte lent în mod natural (aproximativ 100 de ani). O perioadă enorm de mare! Consumăm multă energie să-l producem, îl folosim 30 de secunde să bem apă sau să amestecăm într-un ceai sau o cafea și va dura 100 de ani să se degradeze acel pahar sau acea linguriţă de plastic. Până la urmă, e o minimă reacție de a gândi raţional să înlocuim plasticul cu materiale uşor degradabile.
Însă viziunea pe termen mediu și lung asupra consecinţelor acţiunilor şi non-acţiunilor noastre este extrem de importantă.
Scăderea poluării şi adaptarea la schimbările climatice nu înseamnă să ne întoarcem în Evul Mediu, aşa cum am auzit unele opinii, şi nici că trebuie obligatoriu să ne scădem nivelul de trai sau să renunţăm la confortul cu care ne-am obişnuit. Aş spune că e mai degrabă vorba de „ajustări” de comportament şi poate de o „resetare mentală”.
