20 martie 2026
Ecosistemele din Europa răspund deja la încălzirea climatică, cele mai rapide schimbări fiind înregistrate în zonele alpine, inclusiv în Carpați, arată un studiu publicat recent în prestigioasa revistă Nature, de o echipă din care fac parte cercetătorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) – prof. univ. dr. Mihai Pușcaș și CS II dr. Pavel Dan Turtureanu, din cadrul Grădinii Botanice „Alexandru Borza” și al Facultății de Biologie și Geologie, alături de CS II dr. Tudor Ursu, de la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca.
Studiul se bazează pe analiza a peste 6.000 de suprafețe de vegetație din păduri, pajiști și ecosisteme alpine din Carpați, Alpi și Pirinei, a căror evoluție a fost monitorizată pe termen lung (între 15 și 78 de ani). Rezultatele arată că procesul de „termofilizare” – creșterea ponderii speciilor adaptate la temperaturi mai ridicate – este prezent în toate tipurile de ecosisteme, însă cu intensități diferite.
Astfel, în păduri și pajiști, schimbările sunt moderate și se manifestă în principal prin instalarea unor specii noi adaptate la condiții mai calde. În schimb, în ecosistemele alpine, transformările sunt mult mai rapide și mai complexe, fiind de până la cinci ori mai pronunțate.
Studiul arată că ecosistemele alpine din Carpați se numără printre zonele unde aceste schimbări au fost documentate direct, fiind observat un declin al speciilor adaptate la temperaturi scăzute și o modificare a structurii comunităților vegetale, aceste ecosisteme funcționând ca indicatori timpurii ai efectelor schimbărilor climatice.
„Observațiile din Munții Rodnei, parte a rețelei europene de monitorizare a ecosistemelor alpine GLORIA, oferă o perspectivă esențială asupra acestor procese. Aici putem urmări în timp real cum comunitățile vegetale răspund la schimbările climatice. În timp ce în unele sisteme observăm mai ales o tranziție graduală către specii adaptate la temperaturi mai ridicate, în zonele montane asistăm la pierderi care pot deveni ireversibile, într-un interval de timp mai scurt decât ne-am fi așteptat inițial”, explică prof. univ. dr. Mihai Pușcaș, directorul Grădinii Botanice „Alexandru Borza” a UBB.
Articolul integral poate fi găsit la adresa https://www.nature.com/articles/s41586-025-09622-7.
Tradiție și Excelență prin Cultură-Știință-Inovație din 1581
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară (prin numărul de programe și caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară și germană), cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 445 de ani – 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din țară (de aproximativ 55.000 de oameni, din 15 localități și 12 județe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de mai mulți ani UBB ocupând primele poziții în țară în rankingurile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internațional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizația unora din cele mai prestigioase universități europene world-class/research-intensive, a primit distincția europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este parte a alianței universităților europene EUTOPIA.
