A fost publicat primul tratat de intervenții parentale validate științific din România

29 iulie 2024

Primul Tratat de Intervenții Parentale Validate Științific din România a apărut la editura Polirom sub coordonarea profesorilor Oana David și Daniel David de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Tratatul reunește cei mai buni specialiști în teoria și practica parentală (parenting) din România – din marile centre academice ale țării -, oferind modele de înțelegere și de intervenție pentru intervenții parentale validate științific.

Rolul calității parentingului pentru starea de bine a copiilor este în prezent unanim recunoscut și, în consecință, părinții se preocupă de cum pot deveni părinți mai buni. Odată însă cu accesul la multiple informații și resurse disponibile, deopotrivă părinții și profesioniștii întâmpină dificultăți în selectarea resurselor validate științific. Cartea de față este primul tratat de intervenții parentale validate științific dedicat sistematizării cunoașterii din acest domeniu de către experți din marile centre universitare din România. Volumul își propune să ofere ghidaj și trimiteri către protocoale de intervenție actuale și inovative, dezvoltând abilități parentale relevante pentru sănătatea mintală a copiilor. Ne propunem de asemenea diminuarea divergențelor existente chiar și între practicieni și clarificarea importanței validării științifice în selecția și implementarea intervențiilor parentale, afirmă prof. univ. dr. Oana David.

La rândul său, prof. univ. dr. psih. Daniel David declară că „există extrem de mult amatorism și impostură asupra practicilor parentale. În pseudoștiință se inventează mecanisme și practici iluzorii, fără efecte pozitive, uneori chiar cu efecte negative sau se exagerează, prin generalizare excesivă, mecanisme sau practici uneori corecte și utile contextual, dar care nu funcționează ca panaceu (ex. totul să fie bazat pe recompensă și pe pozitiv; totul să fie in logica mindfulness; totul este despre creșterea stimei de sine etc.). Faptul că dorești să fii un bun părinte nu înseamnă că și stii cum! Dacă îți pasă de propriii copii, decât să apelezi la pseudoștiință și pseudopsihologi, mai bine te bazezi pe bunul simț. Aici însă facem un pas înainte! Psihologia familiei și a parenting-ului a acumulat sute de studii de specialitate care  ne spun cum trebuie făcute lucrurile. Asta am încercat să facem în această lucrare, primul tratat pe această temă din țară, care sper să devină un ghid pentru specialiști și studenți și o sursă de orientare spre specialiști și practici parentale serioase pentru părinții responsabili.”

Șapte (7) lucruri practice, simplu formulate, derivate din sinteza contribuțiilor completată cu literatura internațională la zi (după coordonatori):

  1. 1. Mintea umană a copiilor are mecanisme psihobiologice relevante (mult vs. puțin) atât pentru întăriri, cât și pentru pedepse. Mecanismele, în funcție de copil și de context, pot funcționa independent sau împreună (rezultând astfel cel puțin 4 profiluri combinate). Aceste mecanisme au o componentă genetică (ceea ce le face stabile în același mediu) și una de mediu (ceea ce le poate schimba, în limitele permise de genetic, odată cu schimbarea mediului).
  2. 2. Practicile parentale trebuie ajustate profilului psihobiologic al copilului la momentul respectiv, orice nepotrivire sau exagerare – ex. spre „parenting pozitiv” (utilizarea exclusivă a recompenselor) sau „parenting negativ” (utilizarea dominantă a pedepselor) – putând afecta dezvoltarea copiilor.
  3. 3. Pentru copiii sensibili la întăriri, părinții trebuie să utilizeze mai ales întăriri nu pedepse, iar întăririle trebuie să fie dominant pozitive (ex. „fac ceva ca să primesc o recompensă”), nu în primul rând negative („fac ceva ca să evit o pedeapsă”). Regulile pot fi formulate aici în termen de „prescripție” (ex. „ce să fac”). Utilizarea pedepselor trebuie să fie aici ceva secundar și facultativ, ca mijloc de antrenament pentru viață.
  4. 4. Pentru copiii sensibili la pedepse părinții trebuie să utilizeze mai ales pedepse dominant negative (ex. „pierd un beneficiu), nu în primul rând pozitive (ex. „mă izolez 10 minute”), iar pedepsele fizice trebuie evitate (mai ales în contextul reglementărilor privind drepturile copiilor). Regulile pot fi formulate aici în termen de „interdicție” (ex. „ce să NU fac”). În paralel trebuie însă activată și componenta psihobiologică legată de întăriri, ca mijloc de antrenament pentru viață.
  5. 5. Pentru copiii sensibili atât la întăriri, cât și la pedepse se pot utiliza practici parentale din ambele zone, cu dominanța celor legate de întăriri.
  6. 6. Pentru copiii cu sensibilitate scăzută atât la întăriri, cât și la pedepse se pot angaja mai intensiv și personalizat practici parentale bazate atât pe întăriri, cât și pe pedepse, iar dacă se dezvoltă probleme psihocomportamentale și emoționale, practicile parentale vor trebui personalizate cu ajutorul unui specialist în psihologie.
  7. 7. Întăririle și pedepsele trebuie gândite într-un program parental mai complex, care, pornind de la profilul psihobiologic al copilului, implică disciplinarea prin angajarea întăririlor/pedepselor prin reguli adecvate (ex. clare, anticipate, adaptate vârstei și negociate când este posibil), totul însă pe fondul acceptării necondiționate a copilului ca persoană (fără a asta să însemne că suntem de acord și cu ceea ce face!).

***

  • prof. univ. dr. Daniel David este profesor de științe cognitive clinice (psihologie clinică și psihoterapie), supervizor în psihoterapii cognitive și comportamentale (CBT) format în SUA (cu cercetări și practică și în zona CBT pentru familie și tulburări ale copilului și adolescentului). Este membru corespondent al Academiei Române și membru al Academiei Europene (Academia Europaea).
  • prof. univ. dr. Oana David este profesor de psihologie clinică și psihoterapie, supervizor în psihoterapii cognitive și comportamentale (CBT), format în SUA (cu cercetări și practică în zona CBT pentru familiei, practici parentale și tulburări ale copilului și adolescentului). Conduce Clinica Universitară de Psihologie a UBB (https://clinicadepsihologieubb.com/) și coordonează la nivel național consorțiul implicat în proiectul World Mental Health International College Student Initiative (https://www.hcp.med.harvard.edu/wmh/college_student_survey.php) al Harvard Medical School și OMS.

Lucrarea este deja disponibila la editura Polirom și în librării (https://polirom.ro/psihologie/8304-tratat-de-interven%C5%A3ii-parentale-validate-%C5%9Ftiin%C5%A3ific.html), iar în toamnă va avea loc și o lansare cu public.

Tradiție și Excelență prin Cultură-Știință-Inovație din 1581

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară (prin numărul de programe și caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiarăși germană), cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 442 de ani – 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din țară (cu peste 50.000 de oameni, din 15 localități și 11 județe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de opt ani aflându-se pe prima poziție în țară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaționale majore ale universităților. În plus, de mai mulți ani UBB ocupă primele poziții în țară în rankingurile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internațional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizația unora din cele mai prestigioase universități europene world-class/research-intensive, a primit distincția europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este partea alianței universităților europene EUTOPIA.