Interviurile UBB Excelenţă/BBU Interview for Scientific Excellence

Universitatea Babeş-Bolyai (UBB/BBU) este o universitate comprehensivă, valorizând deja contribuţiile academice la toate nivelurile:

  • cercetare;
  • educaţie;
  • servicii către comunitate;
  • administraţie, prin premii anuale (ex. ştiinţifice şi didactice) şi prin promovarea la nivel public a propriilor angajaţi de marcă (ex. profesorul săptămânii).

Într-o universitate de tip world-class, avantajul competitiv la nivel internaţional este menţinut de profesionişti de marcă. La UBB aceştia formează un colegiu invizibil/virtual de excelenţă, definit prin faptul că membrii săi, fiecare în domeniul de referinţă, joacă în liga excelenţei internaţionale.
În acest context „Interviurile UBB Excelenţă” – realizate de Prorectorul UBB pentru Cercetare, Competitivitate, Excelenţă şi Publicaţii Ştiinţifice – completează celelalte demersuri menţionate mai sus, care valorizează deja contribuţiile academice ale comunităţii UBB, propunându-şi să profileze personalul UBB care contribuie direct la competitivitatea/excelenţa internaţională a UBB. În cadrul interviului vom invita profesionişti din UBB:

  • cu publicaţii în reviste internaţionale influente (Nature/Science/Top 10 publicaţii Web of Science din domeniu) şi la edituri internaţionale de prestigiu (ex. autor/co-autor a unor lucrări ştiinţifice publicate de edituri de rangul Oxford University Press);
  • câştigători, în calitate de directori, ai unor granturi internaţionale majore (ex. European Research Council/ERC, granturi internaţionale de peste 1000000 Euro etc.);
  • câştigători ai unor premii ştiinţifice internaţionale de referinţă în domeniu. Interviurile vor fi în limba română şi engleză (unele vor fi traduse şi în limbile maghiară şi germană).

BBU Interviews for Scientific Excellence feature leading BBU scientists and their key international publications, grant, and awards.

Adrian Pătruţ – Profesor, Facultatea de chimie şi inginerie chimică, UBB

  • Întrebare Daniel David: Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare.

Sunt Profesor al Facultăţii de chimie şi inginerie chimică a UBB, în prezent Director al Proiectului de cercetare exploratorie intitulat “Investigarea vârstei şi arhitecturii unor arbori angiospermi monumentali prin datare cu radiocarbon, respectiv studiul climatic al mostrelor recoltate din aceşti arbori prin analiză de izotopi stabili”. Proiectul de cercetare menţionat este, desigur, unul de cercetare interdisciplinară, cu menţiunea că principala metodă de investigare folosită este datarea cu radiocarbon prin spectrometrie de masă cu accelerator (AMS). Aceasta este o metodă de datare radiometrică, ce aparţine fizicii şi chimiei nucleare. Sunt de aproape 15 ani titularul cursului de chimie nucleară, denumită şi radiochimie, care cuprinde un capitol special dedicat datării cu radiocarbon.

  • Întrebare Daniel David: Vă rog să vă referiţi la realizarea academică ce a prilejuit acest interviu.

Este vorba despre articolul “The demise of the largest and oldest African baobabs (Moartea celor mai mari şi bătrîni baobabi africani)”, publicat recent de revista Nature Plants, la care sunt prim autor şi autor corespondent. Revista are deja un factor de impact de 11.471, deşi apare doar din anul 2015. Articolul prezintă unele dintre principalele rezultate obţinute de echipa internaţională de cercetare pe care o conduc, referitoare la determinarea arhitecturii, vârstei şi creşterii baoabilor africani monumentali, prin datare cu radiocarbon. Practic, am investigat toţi sau aproape toţi baobabii monumentali din regiunile tropicale ale lumii. Principala noastră descoperire arată că, începînd cu anul 2005, 9 din cei mai bătrâni 13 baobabi şi 5 din cei mai voluminoşi 6 baobabi africani au murit. În absenţa unei epidemii, acest fapt este cu totul surprinător, ţinând cont de faptul că baobabul poate trăi peste 2000 ani. Toţi aceşti baobabi monumentali care au pierit se găsesc în ţări din sudul Africii. Considerăm că moartea lor poate fi asociată cu modificările climatice recente, care afectează cel mai mult sudul Africii, datorită intensificării majore a componentei El Niño a indicelui ENSO. Această acţiune a determinat o asociere fără precedent a doi factori severi, şi anume temperaturi foarte ridicate şi secetă excesivă.

Echipa internaţională care a efectuat aceste cercetări cuprinde şi alţi cercetători din UBB, în frunte cu Prof. dr. Laszlo Rakosy şi drd. Roxana Pătruţ, de la Facultatea de biologie şi geologie, precum şi cercetători din Africa de Sud şi alte ţări africane, respectiv din SUA, deoarece datările cu radiocarbon s-au efectuat la Institutul oceanografic din Woods Hole, MA. Remarc faptul că cercetările au fost şi sunt finanţate integral, prin proiecte de cercetare succesive, de către Ministerul cercetării şi inovării, prin autoritatea naţională CNCS-UEFISCDI. Pe de altă parte, suntem singura echipă de cercetare din lume care efectuează de mai bine de un deceniu acest gen de studii de pionierat.

Articolul publicat de Nature Plants s-a bucurat de o mediatizare neobişnuită şi are un scor altmetric foarte ridicat. Apariţia articolului a fost anunţată de către Sarah Hausman, ofiţerul de presă al publicaţiilor Nature, în 4 iunie, când textul articolului a fost pus la dispoziţa agenţiilor de presă, aflându-se sub embargo până în 11 iunie, data publicării oficiale online. Începând cu data de 5 iunie, am primit zilnic zeci de solicitări de la agenţii de presă din întreaga lume, care cereau interviuri şi discuţii pe tema articolului via telefon, skype sau email. Aceste solicitări nu s-au încheiat nici azi, după 50 zile, ele diversificându-se cu cereri de a contribui la realizarea unor filme documentare pe tema articolului.

În 19 iunie, aceeaşi Sarah Hausman mi-a trimis un email, în care subliniază interesul media excepţional pentru articolul nostru. Îl redau aici in original:

<<Dear Dr. Patrut,

 

Hope this finds you well.

I wanted to send you an email regarding the fantastic media coverage of your baobab paper. 

Your research was the subject of 1058 articles, with stories from BBC, CNN, Guardian, the Times, Independent, Daily Mail, AFP, Deutsche Welle, USA Today, Washington Post, Los Angeles Times, the Atlantic, Newsweek,  New Scientist, Science, National Geographic, IFL Science, Mashable, Boing Boing, Earther, Business Insider, among others.

Coverage also appeared in New York Times online and in today’s print NYT Science Times section.

 

All the best,

Sarah Hausman

Communications and Press Officer, Nature Research

Springer Nature>>

În prezent, la data de 22 iulie, articolul are un scor altmetric, care măsoară interesul şi atenţia publică, de 2269. Prin acest scor foarte ridicat, articolul nostru ocupă primul loc din toate cele 705 articole publicate de Nature Plants și se află pe locul 18 dintr-un număr de 211001 articole publicate în toate revistele ştiinţifice importante măsurate.

Aceste veşti m-au bucurat, în primul rînd, pentru faptul că în toate cele 2269 menţionări ale articolului de către marile agenţii de presă, cotidiene, posturi TV etc., răspândite pe cele 5 continente, sunt amintite explicit Universitatea “Babeş-Bolyai” şi România. Pe de altă parte, este şi o recompensă pentru eforturile depuse de echipa de cercetare, care a efectuat adesea investigaţii pe cont propriu în condiţii foarte dificile, în regiuni îndepărtate.

  • Întrebare Daniel David:  Care sunt planurile academice de viitor?

În luna septembrie, o echipă de cercetare va pleca în India, pentru a investiga şi data cu radiocarbon câţiva arbori remarcabili, printre care doi baobabi consideraţi sacri şi un banian uriaş. Această acţiune se va desfăşura în colaborare cu Agenţia naţională indiană de biodiversitate. Va urma imediat o deplasare în Madagascar, pentru a recolta mostre, în special din al doilea baobab Grandidier ca mărime, despre care am aflat acum câteva zile că s-a prăbuşit. Între timp, vom continua investigarea unor arbori remarcabili din ţările europene, inclusiv România.

Anul viitor, vom încerca să diversificăm cercetările noastre asupra celor trei specii de baobabi uriaşi din Madagascar, respectiv asupra baobabului australian. Vom insista şi mai mult asupra celei de a doua componente a proiectului de cercetare, şi anume studiul climatic. Astfel, datarea cu radiocarbon a mai multor segmente din mostrele de lemn recoltate din arbori angiospermi monumentali premite stabilirea unei hărţi a vârstelor în interiorul trunchiului acestuia. Ulterior, numeroase segmente de mostre cu vârstă determinată sunt investigate prin analiză de izotopi stabili, în principal de carbon şi oxigen. Informaţiile obţinute oferă date importante asupra evoluţiei climei din zona respectivă în ultimii 1000-1500 ani. Acest fapt este foarte important mai ales pentru regiunile africane, unde, în absenţa unor gimnosperme native, studiile şi informaţiile referitoare la modificările climatice sunt sărace.

  • Întrebare Daniel David: De ce aţi ales UBB?

Am copilărit pe coridoarele, prin birourile şi sălile UBB, însoţindu-i frecvent pe părinţii mei care erau profesori. De altfel, multe rude apropiate au fost universitari, îndeosebi la Facultatea de Litere. Am crescut aproape exclusiv într-un mediu universitar, din care nu au lipsit personalităţi marcante ale UBB. Părinţii mei nu ar fi conceput niciodată ca eu să nu urmez o carieră universitară. Astfel, opţiunea pentru UBB a fost una firescă, chiar dacă alegerea mea pentru chimie a reprezentat o decizie de ultimă oră. Tatăl meu şi-a dorit întotdeauna ca eu să devin profesor universitar, calitate care, în formaţia sa tradiţională, reprezenta o culme a împlinirii personalităţii. Mă bucur pentru faptul că i-am îndeplinit acest deziderat. De fapt, eu am considerat întotdeauna UBB ca pe o a doua casă.

  • Întrebare Daniel David: Vă rog să adresați un mesaj comunității UBB.

UBB este mult diferită de comunitatea academică pe care am cunoscut-o cu prea mult timp în urmă. Profesorul tradiţional de odinioară era un spirit enciclopedic, un dascăl şi un cărturar, care avea propriul său turn de fildeş. El era ataşat aprope exclusiv de locul său de muncă, de colegi şi, mai ales, de studenţii şi doctoranzii săi, cărora dorea să le transmită nu doar cunoştinţe generale şi specifice, ci şi adevăratele valori iluministe ale omului modern.

Astăzi, trăim într-o lume postmodernă, postindustrială şi eclectică, aflată într-un proces avansat de globalizare. UBB s-a schimbat şi s-a adaptat timpurilor şi noilor competiţii. Profesorii săi sunt angajaţi în schimburi ştiinţifice internaţionale, sunt invitaţi să predea în universităţi din ţări avansate şi participă la proiecte de cercetare multinaţionale. Studenţii, masteranzii şi doctoranzii UBB participă şi ei la diferite programe europene, în cadrul cărora efectuează stagii de educaţie şi cercetare la universităţi prestigioase, sunt prezenţe active la congrese sau conferinţe internaţionale şi stabilesc legături directe cu oameni de ştiinţă din diferite ţări. Aceste schimburi între cadre didactice, studenţi, masteranzi şi doctoranzi sunt reciproce iar reprezentanţi ai comunităţilor academice din multe ţări vizitează UBB, efectuează aici stagii de educaţie şi cercetare sau susţin cursuri ca profesori invitaţi. Astfel, UBB nu mai este astăzi căminul romantic din cetate de odinioară, ci un centru internaţional puternic de educaţie şi cercetare, ce face parte dintr-o reţea globalizată.

Totuşi, aş dori să fac anumite remarci personale pentru comunitatea academică UBB şi din România, ţinînd cont de faptul că ea reprezintă cea mai mare concentrare de elite şi valori intelectuale.

În primul rînd, locul, rolul şi importanţa dascălului şi, mai ales, al profesorului universitar în societate a scăzut dramatic. Nivelul de salarizare mai degrabă modest şi valoarea redusă a pensiilor profesorilor sunt doar un argument în acest sens. În mod paradoxal, după 30 ani de exerciţiu democratic, sunt preferate instituţiile forţă ale statului, adesea cu acordul intelectualilor şi susţinerea tinerei generaţii.

În al doilea rînd, deşi învăţământul este declarat un domeniu prioritar, finanţarea acestuia şi a cercetării sunt foarte departe de cei 6%, respectiv 1% din produsul intern brut prevăzuţi prin lege. În această situaţie, este greu să avem un învăţământ şi o cercetare competitivă pe termen lung la nivel internaţional şi nu vom face decât să exportăm în continuare creiere şi valori în ţări dezvoltate.

În al treilea rând, trăim într-o societate de consum şi divertisment exagerat de pragmatică, ce a înlocuit adevăratele valori cu false valori şi contravalori. Singura valoare general recunoscută este banul iar modelul social mediatizat şi invidiat este omul bogat. Aceasta este una dintre cauzele principale ale mediocrităţii culturale şi, mai ales, ştiinţifice în care se complace lumea de azi.

În al patrulea rând, suntem îndrumaţi şi conduşi de persoane mai degrabă modeste, adesea de non-valori sau de impostori care s-au substitutit valorilor adevărate şi rezultatele sunt cele aşteptate.

În fine, de câte ori mă apropii de România, revenind din desele deplasări prin lume, simt cum creşte impresia de adversitate, încrâncenare şi lipsă de speranţă. În ultimii ani, societatea din România s-a fragmentat şi ostilizat excesiv, mai ales sub influenţa unor factori manipulatori interni şi externi. În anul aniversării centenarului Marii Uniri, s-ar impune mult mai multă toleranţă, încercare de dialog şi chiar înţelegere.

În opinia mea, comunitatea UBB şi comunitatea academică din România ar trebui să reflecteze mai mult asupra acestor aspecte şi, mai ales, asupra menirii sale şi adevăratului său rol în societate.

Toate articolele din categoria
Excelență în cercetare