Miruna Pochea, cadru didactic la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, şi Mihai Nițoi, cercetător la Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române, au publicat recent un articol în jurnalul academic Journal of International Money and Finance.
Criza financiară globală și criza datoriilor suverane au accentuat instabilitatea piețelor bursiere. Mai mult, măsurile implementate de autoritățile de reglementare pentru a consolida piețele naționale și pentru a întări procesul de integrare au influențat evoluția acestor pieţe. În acest context, devine extrem de importantă analiza sincronizării şi contagiunii dintre bursele de valori.
În articolul What drives European Union stock market co-movements?, autorii analizează interdependența dintre 24 de piețe bursiere din Uniunea Europeană, precum și factorii care o determină. În mod concret, cele mai relevante ipoteze studiate vizează: (i) modul în care au evoluat corelaţiile dintre bursele de valori în ultimele decenii; (ii) identificarea diferenţelor dintre bursele de valori din Uniunea Europeană; (iii) testarea ipotezei de contagiune în perioade de criză; (iv) evidenţierea factorilor determinanţi ai sincronizării burselor în perioade normale, de criză şi în perioade de contagiune.
Rezultatele au arătat faptul că sincronizarea burselor de valori a variat semnificativ în timp, urmând diferite stagii de evoluţie, i.e. integrare, contagiune, comportament de turmă şi divergenţă. Autorii au identificat diferenţe semnificative între corelaţiile piețelor bursiere din Uniunea Europeană. Mai exact, au fost identificate corelaţii ridicate între bursele de valori din pieţele dezvoltate (spre exemplu, între bursele de valori din Germania şi Franţa există un grad de corelaţie de 0,94), în timp ce corelaţiile obţinute pentru bursele de valori din pieţele de frontieră au fost scăzute (de exemplu, corelaţia bursei de valori din România variază între un maxim 0,45 cu Austria, şi un minim de 0,20 cu Slovacia).
Fenomenul de contagiune pe bursele de valori apare frecvent, atât în timpul crizei financiare globale, cât şi în timpul crizei datoriilor suverane. În perioadele severe de criză, contagiunea devine mai persistentă, indicând faptul că investitorii au tendința de a adopta un comportament de turmă.
Investigarea factorilor determinanţi ai gradului de sincronizare între bursele de valori arată că volatilitatea excesivă și nivelul ridicat al riscului de credit generează intensificarea conexiunilor dintre pieţe. Dezvoltarea economică, financiară şi instituţională are un rol important în explicarea gradului de corelaţie dintre țări, atât în perioade normale, cât și în perioade de criză. În perioadele de contagiune, rezultatele privind determinanţii sincronizării piețelor sunt mixte. Pe de o parte, ele indică o contagiune pură, care nu poate fi explicată prin factori fundamentali, proprii fiecărei țări. Pe de altă parte, este evidențiată conexiunea dintre sectorul bancar și bursa de valori, diferențele dintre fluxurile bancare transfrontaliere semnalând asimetria rentabilităților.
Interdependențele dintre piețele de capital sunt extrem de importante datorită impactului pe care îl au asupra diversificării portofoliului, evaluării activelor financiare, managementului riscului și alocării activelor. Prin urmare, rezultatele acestui studiu sunt relevante atât pentru autoritățile de reglementare, cât și pentru investitori. Dinamica în timp a corelațiilor dintre piețe, factorii care generează aceste corelații, propagarea efectelor contagiunii oferă informații relevante pentru factorii de decizie cu privire la măsurile necesare pentru creșterea nivelului de convergență reală a piețelor financiare din cadrul Uniunii Europene. Modul în care piețele bursiere sunt conectate este, de asemenea, important și pentru investitorii individuali și instituționali care pot profita de asimetria rentabilităților prin diversificarea portofoliului.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesaţi https://doi.org/10.1016/j.jimonfin.2019.06.004.
