Interviurile UBB Excelenţă/BBU Interview for Scientific Excellence

Universitatea Babeş-Bolyai (UBB/BBU) este o universitate comprehensivă, valorizând deja contribuţiile academice la toate nivelurile:

  • cercetare;
  • educaţie;
  • servicii către comunitate;
  • administraţie, prin premii anuale (ex. ştiinţifice şi didactice) şi prin promovarea la nivel public a propriilor angajaţi de marcă (ex. profesorul săptămânii).

Într-o universitate de tip world-class, avantajul competitiv la nivel internaţional este menţinut de profesionişti de marcă. La UBB aceştia formează un colegiu invizibil/virtual de excelenţă, definit prin faptul că membrii săi, fiecare în domeniul de referinţă, joacă în liga excelenţei internaţionale.
În acest context „Interviurile UBB Excelenţă” – realizate de Prorectorul UBB pentru Cercetare, Competitivitate, Excelenţă şi Publicaţii Ştiinţifice – completează celelalte demersuri menţionate mai sus, care valorizează deja contribuţiile academice ale comunităţii UBB, propunându-şi să profileze personalul UBB care contribuie direct la competitivitatea/excelenţa internaţională a UBB. În cadrul interviului vom invita profesionişti din UBB:

  • cu publicaţii în reviste internaţionale influente (Nature/Science/Top 10 publicaţii Web of Science din domeniu) şi la edituri internaţionale de prestigiu (ex. autor/co-autor a unor lucrări ştiinţifice publicate de edituri de rangul Oxford University Press);
  • câştigători, în calitate de directori, ai unor granturi internaţionale majore (ex. European Research Council/ERC, granturi internaţionale de peste 1000000 Euro etc.);
  • câştigători ai unor premii ştiinţifice internaţionale de referinţă în domeniu. Interviurile vor fi în limba română şi engleză (unele vor fi traduse şi în limbile maghiară şi germană).

BBU Interviews for Scientific Excellence feature leading BBU scientists and their key international publications, grant, and awards.

Bogdan P. Onac – Profesor de geologia carstului și paleoclimatologie la Universitatea South Florida (USF), Cercetător Asociat la Institutul de Speologie “Emil Racoviță” din Cluj-Napoca și cadru didactic asociat în Departamentul de Geologie al UBB

  1. Întrebare Daniel David: Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare

Răspuns:

Sunt Bogdan P. Onac, profesor de geologia carstului și paleoclimatologie la Universitatea South Florida (USF), cercetător asociat la Institutul de Speologie “Emil Racoviță” din Cluj-Napoca și cadru didactic asociat în Departamentul de Geologie al UBB.

Am absolvit Facultatea de Biologie-Geografie-Geologie, Secția Inginerie Geologică din cadrul UBB în 1987 și mi-am obținut doctoratul la aceeași instituție în 1996.

Principalele domenii de cercetare sunt reconstituirile paleoclimatice și de paleomediu pe baza depozitelor acumulate în peșteri (speleoteme, guano, gheață), precum și studiile mineraologice și de geochimie izotopică pe diferite tipuri de materiale.

  1. Întrebare Daniel David: Vă rog să vă referiţi la realizarea academică ce a prilejuit acest interviu

Răspuns:

În 10 octombrie 2019 revista Nature a publicat lucrarea: Constraints on global mean sea level during Pliocene warmth, care are printre autori doi foști absolvenți ai UBB. Autorul principal este Oana Dumitru, absolventă a Facultății de Chimie și a Facultății de Știința și Ingineria Mediului, iar acum doctorandă la USF și subsemnatul ca autor corespondent. Studiul s-a realizat pe un tip de speleoteme (stalagmite, stalactite etc.) cu morfologie distinctă care se formează doar în peșteri litorale situate la mai puțin de 100 de metri de țărmul Mediteranei. Datorită localizării lor, peșterile au fost inundate în trecut de fiecare dată când nivelul mării a crescut. Atunci când apa a stagnat la un anumit nivel pentru cel puțin câteva sute de ani a cauzat depunerea unor coliere carbonatice la diferite altitudini în jurul speleotemelor inundate și pe pereții peșterii. Pentru studiul nostru, am colectat 6 astfel de speleoteme dintr-o peșteră din nord-estul insulei Mallorca (Spania), depuse între 22 și 32 de metri desupra nivelului prezent al mării. Prin măsurători radiometrice cu metoda uraniu-plumb am obținut vârste curpinse între 4.4 și 3.3 milioane de ani (Ma) în laboratorul de datare al Universității New Mexico (SUA).

Una dintre cele mai relevante probe este cea cu vârsta de 3.3 milioane, deoarece s-a format într-un interval de mare interes pentru comunitatea științifică. De ce? Pentru că între ~3.3 și ~3 Ma reconstituirile de temperatură sugerează că a fost cu 2-3ºC mai cald decât în prezent, iar concentrația CO2 în atmosfera a fost similară cu cea din prezent. Din acest motiv, această perioadă din trecut este folosită ca analog pentru a înțelege și a estima cât de repede va crește nivelul mării în viitor, în condițiile încălzirii globale care afectează planeta noastră. Pentru acest scenariu climatic, rezultatele noastre indică un nivel al mării cu 16 m mai sus decât în prezent. O altă probă relevantă analizată de echipa noastră provine dintr-o perioadă cu un climat și mai cald (cu ~4ºC mai mult decât în prezent), pentru care studiul nostru arată că nivelul mării a fost cu 23 m mai sus decât în prezent. Datorită preciziei rezultatelor obținute, estimările noastre privind amplitudinea fluctuațiilor nivelului oceanului sunt mai bine constrânse, constituind un important pas înainte pentru acest tip de studii.

Datele noastre indică o vulnerabilitate accentuată a calotelor glaciare și a ghețarilor alpini la încălzire, iar rezultate publicate în revista Nature vor servi în viitor studiilor privind stabilitatea calotelor glaciare. În acest fel, ele contribuie la o mai bună înțelegere a răspunsului criosferei la un climat mai cald, fapt care, la rândul său, ajută la predicții mai corecte privind viitoarele tendințe ale creșterii nivelul mării.

 

  1. Întrebare Daniel David: Care sunt planurile academice de viitor?

Răspuns:

Voi continua să exploatez științific resursele minerale (speleoteme) existente în peșterile litorale din Mallorca, Sardinia și Cuba, unde există un potențial incredibil pentru studiul oscilațiilor nivelului mării din trecut. De asemenea, după o serie reușită de reconstituiri climatice și de mediu folosind isotopii stabili ai carbonului din depozitele de guano din peșterile României, a venit timpul să extind acest tip de cercetare și în alte peșteri din Europa și SUA. Pentru studiile din urmă am colaborat cu Dr. Ferenc Forray de la Departamentul de Geologie, care a efectuat o bună parte din măsurătorile isotopice în Laboratorul de Geochimie Izotopică de la UBB.

 

  1. Întrebare Daniel David: De ce aţi ales UBB?

Răspuns:

M-am format ca geolog la UBB, am obținut titlul de doctor la UBB, am fost cadru didactic la UBB între 1996 și 2011, motiv pentru care încerc să mențin colaborări active cu foști colegi din Alma Matter Napocensis.

 

  1. Întrebare Daniel David: Vă rog să adresați un mesaj comunității UBB

Răspuns:

Deși eu consider UBB ca fiind cea mai bună universitate din România, cred că potențialul ei maxim încă nu a fost atins. Știu că situația economică nu este cea mai prielnică în România, însă cred cu putere că cercetarea științifică are resurse umane și analitice incredibile, care motivate și utilizate ar putea duce UBB în râvnita listă a celor mai bune 500 universități din lume.

 

Legătură spre pagina academică personală:

http://bonac.myweb.usf.edu/BogdanOnac/Home.html

Toate articolele din categoria
Excelență în cercetare