Cercetătorii UBB din cadrul Departamentului de Geologie au raportat recent într-un studiu inovator noi date importante pentru stabilirea vârstei depozitelor calcaroase din Carpații Meridionali – cu un orizont plasat acum ~140 de milioane de ani. Grupul de autori, parte și din Centrul de Cercetări Geologice Integrate al UBB, a fost format din drd. Alin Oprișa, șef lucr. dr. George Pleș, șef lucr. dr. Lóránd Silye, prof. univ. dr. Ioan Bucur, conf. univ. dr. Emanoil Săsăran și dr. Cristian V. Mircescu. Articolul a fost publicat în jurnalul academic Cretaceous Research.
Depozitele calcaroase din zona Pui-Bănița (Carpații Meridionali) conțin numeroase rămășițe ale unor organisme marine de apă puțin adâncă (foraminifere bentonice, alge calcaroase sau microorganisme incrustante). Studiul a vizat o serie de investigații sedimentologice, paleontologice și statistice asupra unei asociații bogate de foraminifere bentonice descoperite în calcarele mezozoice din Cheile Taia (județul Hunedoara). Rezultatele obținute în urma acestor analize au reprezentat date noi referitoare la descifrarea evoluției platformelor carbonatice ale Oceanului Neotethys din timpul Cretacicului timpuriu (aproximativ 140 de milioane de ani în urmă). Cele mai multe dintre speciile identificate reprezintă taxoni cu importanță biostratigrafică pentru Cretacicul inferior, cu alte cuvinte ne pot ajuta la stabilirea vârstei depozitelor ce le înglobează. Prezența speciei Valdanchella miliani în succesiunea studiată indică fără îndoială o vârstă valanginiană a calcarelor din Cheile Taia. Totodată, majoritatea speciilor de foraminifere identificate nu au mai fost semnalate până în prezent din această regiune. Interpretarea trăsăturilor sedimentologice și paleontologice ale calcarelor analizate sugerează că acestea au fost formate în medii lagunare puțin adânci din zone interne ale unei platforme carbonatice.
Rezultatele obținute prin prelucrarea statistică a datelor de natură paleontologică reprezintă argumente adiționale în recunoaștrea mediilor lagunare și, de asemenea, indică un puternic control faciesal asupra diversității și distribuției speciilor de foraminifere bentonice. Chiar dacă asociațiile biotice rezultate din diverse analize de specialitate evidențiază în principal condiții paleoecologice comune (adâncimi foarte mici, ape bine oxigenate, activitate microbiană și o cantitate bogată de nutrienți), unele asociații de foraminifere reflectă un comportament oportunist care poate fi legat de variații ale aportului de nutrienți. Nu în ultimul rând, acest studiu suplimentează inventarul micropaleontologic al Cretacicului inferior (Valanginian) din regiunea Pui-Bănița și oferă noi date de natură paleoecologică care pot fi extrem de utile în reconstituirile paleogeografice.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesați https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0195667121000513?via%3Dihub
Citare articol:
Oprișa, A., Pleș, G., Silye, L., Bucur, I. I., Săsăran, E., & Mircescu, C. V. (2021). Lowermost Cretaceous biostratigraphy and paleoenvironmental features of the central-western Getic Carbonate Platform (Pui-Bănița zone, Southern Carpathians, Romania): A holistic approach. Cretaceous Research, 124, 104804. https://doi.org/10.1016/j.cretres.2021.104804
