Un colectiv internațional de cercetare condus de conf. univ. dr. Larissa Bătrâncea (Facultatea de Business), conținând cercetători din cadrul Facultății de Business și Facultății de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor ale UBB, a publicat recent un articol în prestigiosul jurnal academic Journal of Economic Psychology. Colectivul reunește 59 de cercetători de la 55 de universități, multe dintre acestea fiind clasate între primele 400 de universități din lume potrivit ierarhizării internaționale QS, precum: University of Queensland, University of Leeds, Nottingham University, University of Vienna, Texas A&M University, Queensland University of Technology, University of Cologne, University of East Anglia, Tilburg University, American University in Cairo.
În cadrul studiilor empirice privind comportamentul fiscal, modelul „pantei alunecoase” evidențiază faptul că în procesul de conformare fiscală, alături de instrumentele clasice de constrângere (precum inspecţiile fiscale şi amenzile aplicate contribuabililor pentru neconformarea fiscală), percepute ca putere a autorităților, un rol important îl joacă încrederea în autorităţi. Acest articol prezintă analiza datelor obținute într-un studiu experimental pe bază de scenariu realizat în 44 de state de pe cinci continente. S-a constatat faptul că dimensiunile fundamentale ale modelului teoretic al „pantei alunecoase” – încrederea în autorităţi şi puterea autorităţilor – cresc intenţiile de conformare fiscală şi diminuează intenţiile de fraudă fiscală în țări care diferă notabil din punct de vedere al caracteristicilor demografice, sistemului economic, climatului social, regimului politic sau moştenirii culturale. De asemenea, rezultatele arată că încrederea în autorităţi şi puterea autorităţilor generează două tipuri de conformare fiscală: țările în care autorităţile se bucură de încrederea cetăţenilor (întrucât sunt percepute ca fiind binevoitoare și acţionând pentru binele comun) înregistrează cele mai ridicate nivele de conformare fiscală voluntară, iar țările în care autorităţile sunt percepute ca fiind puternice (întrucât monitorizează eficient fenomenul fraudei fiscale) înregistrează cele mai ridicate nivele de conformare fiscală silită. În pofida unor mici diferenţe dintre state privind intențiile de (ne)conformare, s-a ajuns la concluzia potrivit căreia atât încrederea în autorităţi, cât şi puterea autorităţilor reprezintă factori fundamentali care influenţează intenţiile de conformare fiscală în toate cele 44 de state analizate. Desfăşurat în state din Africa, America de Nord şi Sud, Asia, Europa, Oceania şi incluzând 14.509 respondenţi, studiul a presupus utilizarea unui protocol experimental comun de colectare a datelor cu ajutorul unui chestionar aplicat în 25 de limbi diferite. Calitatea de poliglot a autorului corespondent a a facilitat verificarea acurateței traducerii chestionarelor de-a lungul procesului de colectare și coordonarea proiectului de cercetare.
Acest studiu reprezintă prima cercetare experimentală de amploare care vizează testarea la nivel mondial a modelului „pantei alunecoase”. Rezultatele obţinute vin în sprijinul autorităţilor guvernamentale de la nivel internațional prin identificarea celor mai bune strategii de îmbunătăţire a conformării fiscale, strategii care trebuie adaptate totodată contextului naţional. În statele în care încrederea şi puterea autorităţilor sunt percepute ca fiind slabe, ignorarea necesităţilor şi așteptărilor contribuabililor privind serviciile publice, echitatea şi bunăstarea socială va conduce la apariţia fraudei fiscale. În schimb, oferirea de sprijin şi servicii de calitate (e.g. stimulente fiscale pentru administrarea afacerilor; monitorizarea prin intermediul mass-media a implementării politicilor guvernamentale; transparenţă; resurse pentru exprimarea opiniei privind deciziile majore) pe fondul combaterii fraudei fiscale într-o manieră eficientă poate spori conformarea fiscală. În statele care înregistrează deja nivele ridicate de încredere şi putere, menţinerea unor reglementări favorabile afacerilor, simplificarea sistemelor fiscale şi consolidarea dialogului public în timpul elaborării reformelor fiscale vor contribui la menţinerea şi propagarea unor nivele ridicate de conformare fiscală.
Studiul propune o schimbare a paradigmei de abordare a conformării fiscale prin înlocuirea strategiilor unilaterale bazate pe constrângere cu strategii care înglobează atât factori economici, cât şi factori socio-psihologici. Implicaţia centrală a acestui studiu constă în faptul că, în încercarea de sporire a gradului de conformare fiscală, fiecare stat trebuie să țină cont de două dimensiuni fundamentale: încrederea cetăţenilor în autorităţi şi percepţia lor privind puterea autorităţilor. Ambele dimensiuni sunt vitale deoarece facilitarea creşterii conformării fiscale într-un anumit context economic se răsfrânge asupra unor domenii distincte precum educaţia, protecţia socială, sistemul de sănătate și sistemul juridic. În plus, studiul se aliniază tendinţelor de la nivel internaţional care sugerează faptul că autorităţile trebuie să răspundă tentativelor de încălcare a reglementărilor fiscale prin implementarea unor strategii bazate deopotrivă pe încredere şi putere pentru a influenţa pozitiv comportamentul contribuabililor.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesaţi: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0167487019301746.
