O echipă formată din cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai și de la Michigan State University au publicat recent un articol în jurnalul academic Technology in Society. Acest articol și-a propus evaluarea nivelului de dezvoltare al actorilor care susțin inovația (de pildă instituțiile educaționale, financiare, clustere sectoriale, incubatoare și acceleratoare etc.), precum și punctele tari și punctele slabe ale polului de inovare reprezentat de orașul Cluj-Napoca în context global. Literatura de specialitate s-a concentrate până acum mai ales asupra exemplelor din economiile dezvoltate, așa încât studiul unui astfel de oraș dintr-o economie în tranziție este foarte interesant.
Deși economia României în general este încă caracterizată ca ”factor-driven economy” (bazată în special pe forța de muncă relativ ieftină), unele sectoare și orașe fac tranziția către o economie bazată pe inovație (sectorul ITC este exemplul cel mai vizibil). Pentru ca această tranziție să aibă succes, cercetările au arătat că e nevoie atât de o conectare cu actori globali (global pipelines), cât și de o efervescență a ecosistemului local (local buzz).
Rezultatele articolului se bazează pe o analiză a datelor existente (economice, demografice, educaționale, administrative, etc.) și a evoluției acestora între 2013-2018, precum și pe o serie de interviuri cu reprezentanți ai tuturor sectoarelor care contribuie într-un fel sau altul la dezvoltarea orașului.
Concluziile analizei sunt:
- În timp ce legăturile cu actorii internaționali relevanți sunt puternice și stabile, legăturile în interiorul ecosistemului și dezvoltarea infrastructurii care să susțină inovația sunt la început.
- Un rol important l-au jucat companiile multinaționale, care au adus cu ele, pe lângă resurse financiare și conexiuni în rețeaua globală de inovare.
- Companiile locale au beneficiat și ele de întoarcerea în țară a unui număr relativ mare de specialiști și de dezvoltarea ecosistemul de inovație din Cluj-Napoca.
- Deși start-up-uri sunt create în Cluj-Napoca, orașul are o problemă în a le reține, din cauza deficiențelor în infrastructura financiară, de incubare și accelerare.
- Conexiunile între companii și mediul universitar necesită în continuare îmbunătățiri.
În acest moment, Cluj-Napoca are un număr de avantaje care pot duce la impunerea orașului ca cel mai inovativ din România. Sectorul ITC este bine dezvoltat, dinamic și implicat. Firmele sunt conștiente de necesitatea dezvoltării unor produse originale și diminuarea graduală a dependenței de externalizare. Legăturile internaționale, create atât de companiile multinaționale, cât și de cele locale, funcționează bine, iar conexiunile între actorii relevanți din oraș sunt din ce în ce mai puternice.
Două recomandări principale se desprind din analiza realizată în articol. În primul rând, este nevoie de dezvoltarea în continuare a infrastructurii de inovare, cu o implicare mai mare a instituțiilor administrației locale, în special a Primăriei. Acest lucru va duce și la creșterea acelui ”local buzz”, esențial pentru sustenabilitate pe termen lung. În al doilea rând, se observă necesitatea susținerii și reținerii start-up-urilor în oraș, prin înlesnirea accesului la resurse (financiare, umane, imobiliare).
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesaţi: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0160791X19300508.
