Un cercetător din cadrul Facultății de Științe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB, în colaborare cu un cercetător de la Universitatea Wuerzburg din Germania, a publicat recent un studiu într-unul dintre jurnalele academice de top din domeniul Psihologiei Educaționale, Journal of Educational Psychology. Scopul acestui studiu a fost acela de a investiga în ce măsură modificarea bazei de cunoștințe anterioare a studenților contribuie la îmbunătățirea modului în care aceștia își monitorizează corect propria performanță și ce impact are acest lucru asupra deciziilor pe care le iau în cazul învățării prin rezolvarea de probleme.
Pentru ca rezolvarea de probleme să fie eficace, studenții trebuie nu doar să fie capabili să proceseze informația prezentată, ci și să își monitorizeze corect propria performanță (spre ex., să evalueze măsura în care informația prezentată a fost înțeleasă, concept denumit monitorizare metacognitivă) și să utilizeze rezultatele procesului de monitorizare pentru a lua anumite decizii privind modul de abordare al sarcinilor (control metacognitiv ce implică decizii referitoare la tipul de probleme care va fi rezolvat, la timpul petrecut în sarcini, etc.).
Cercetarea în domeniul metacogniției a relevat faptul că, în general, studenții nu sunt acurați în judecățile metacognitive făcute în procesul învățării prin rezolvare de probleme (spre ex., adesea își supraestimează nivelul de înțelegere) și că monitorizarea imprecisă influențează negativ eficacitatea controlului asupra procesului de învățare (spre ex., nu alocă timp suficient pentru învățare). S-a demonstrat că, în special, studenții cu o bază scăzută de cunoștințe anterioare prezintă dificultăți în monitorizarea exactă a procesului de învățare, ceea ce determină un control metacognitiv ineficace. Cu toate că există numeroase studii care au indicat că baza de cunoștințe anterioare facilitează acuratețea monitorizării, acesta este primul studiu din literatura de specialitate în care baza de cunoștințe a studenților este manipulată experimental.
O contribuție importantă a studiului constă în evidențierea faptului că manipularea experimentală a bazei de cunoștințe anterioare realizată prin intermediul unor clipuri video instrucționale funcționează și influențează pozitiv atât acuratețea monitorizării, cât și performanța în rezolvarea de probleme. Aceste rezultate indică faptul că manipularea bazei de cunoștințe anterioare este benefică nu doar pentru performanță, ci și pentru monitorizarea metacognitivă. De asemenea, rezultatele studiului au indicat că acuratețea monitorizării influențează pozitiv performanța în rezolvarea de probleme.
Astfel, se poate afirma, pe baza rezultatelor studiului, că acuratețea monitorizării reprezintă o condiție esențială, dar nu suficientă pentru o învățare prin rezolvare de probleme eficace. Studenții trebuie ghidați pentru a utiliza judecățile metacognitive într-un mod adecvat în selectarea de probleme cu diferite niveluri de dificultate și suport.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesați: https://psycnet.apa.org/record/2019-41847-001.
