În contextul schimbărilor climatice actuale, o echipă formată din cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai și de la Universitatea din Belgrad a publicat recent un articol în jurnalul academic International Journal of Climatology, având ca scop estimarea posibilei evoluții a precipitațiilor extreme în România până la finele acestui secol.
Necesitatea acestui studiu constă în faptul că schimbările climatice actuale, în special cele privind temperatura aerului și precipitațiile atmosferice, se manifestă la scară globală, dar au o intensitate diferită de la o regiune la alta. În plus, impactul tot mai evident al fenomenelor meteorologice extreme din ultima perioadă, a condus la îndreptarea interesului științific internațional în ultimii ani asupra analizei caracteristicilor extreme ale fenomenelor. Literatura de specialitate s-a concentrat până acum mai ales asupra schimbărilor din perioada istorică recentă (în special după 1950), însă pentru acest studiu autorii au analizat evoluția estimată a câtorva indicatori care caracterizează precipitațiile extreme până în anul 2100.
Rezultatele articolului se bazează pe analiza datelor rezultatele din 6 modele climatice regionale, utilizate pentru Europa pentru intervalul 2021 – 2100, comparația făcându-se cu perioada de referință 1961-1990. S-au analizat 5 indicatori: perioadele uscate (numărul maxim anual de zile consecutive fără precipitații eficiente, respectiv mai mici de 1 l/m2), perioadele umede (numărul maxim anual de zile consecutive cu precipitații eficiente), numărul de zile cu precipitații abundente (peste 10 l/m2/zi), numărul anual de zile cu precipitații foarte abundente (peste 20 l/m2/zi) și cantitatea anuală de precipitații eficiente (acumulată în zilele unui an în care s-a depășit pragul de 1 l/m2).
Analiza s-a realizat pentru două scenarii de evoluție a concentrației gazelor cu efect de seră : scenariul moderat, în care emisiile sunt limitate și nu vor depăși până în anul 2100 echivalentul a 650 ppm CO2 , și scenariul pesimist conform căruia nu se va lua nicio măsură de scădere a emisiilor.
Pentru trei dintre cei cinci indicatori de precipitații extreme luați în considerare (numărul de zile cu precipitații abundente, foarte abundente și respectiv cantitatea anuală de precipitații eficiente), proiecțiile oferite de toate cele șase modele și pentru ambele scenarii de evoluție indică o creștere pentru majoritatea regiunilor țării, mai accelerată spre finalul secolului. Această schimbare pare să continue oarecum evoluția istorică a acelorași indicatori prezentați într-un studiu anterior.
În general, intensificarea precipitațiilor se va manifesta printr-un număr mai mare de zile în care se vor depăși pragurile de 10 și 20 l/m2/zi, respectiv prin cantități mai mari acumulate în timpul anului. Cea mai importantă creștere, de peste 50 % comparativ cu perioada istorică de referință, se va înregistra în cazul numărului de zile cu precipitații foarte abundente (peste 20 l/m2/zi) și a cantității anuale de precipitații eficiente. În timp ce în cazul creșterii cantității de precipitații eficiente ar putea exista și avantaje (ex. agricultura), în situația creșterii frecvenței zilelor cu precipitații abundente și foarte abundente, efectele negative ar putea afecta major societatea și mediul, prin declanșarea de inundații.
Arealele cele mai afectate de aceste modificări vor fi cele din sud-estul și vestul țării, în timp ce sudul țării va fi cel mai puțin afectat.
Nu se estimează modificări majore pentru durata perioadelor uscate sau a celor umede.
Autorii concluzionează că, în acest context, autoritățile și factorii de decizie ar trebui să introducă în strategiile de dezvoltare locale, regionale și naționale, măsuri care să diminueze posibilul impact negativ al acestor fenomene.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesați: https://rmets.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/joc.6183?af=R .
