3 august 2022
Conf. univ. dr. Andreea-Alina Mogoș, drd. Teodora-Elena Grapa și drd. Teodora-Felicia Sandru, din cadrul Facultății de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării a UBB, au publicat recent un articol în revista științifică Comunicar în care au analizat dezinformarea rusească în Europa de Est pe tema vaccinurilor împotriva COVID-19.
Studiul urmărește să identifice în articolele publicate pe site-ul ro.sputnik.md atât cadrele mediatice (construcțiile retorice) asociate cu vaccinurile anti COVID-19, cât și valorile informaționale utilizate în construirea discursului mediatic referitor la vaccinare.
Site-ul de știri ro.sputnik.md a fost, până de curând[1], versiunea în limba română a platformei de știri Sputnik News, fondată și deținută de guvernul rusesc, fiind, începând cu 2014, unul dintre principalele canale folosite de Kremlin pentru mez- și dezinformare în afara granițelor Rusiei.
Pentru a cartografia construcțiile retorice, lexicale și discursive, studiul propune o abordare a conținutului mediatic care apelează la metode mixte, combinând analiza textului (frecvențe și co-ocurențe ale cuvintelor cheie, analiza sintagmelor frecvente) cu analiza tematică și analiza discursului.
Studierea corpusului (N=1.165 articole) a condus la identificarea a șase construcții retorice. Cel mai vizibil cadru mediatic vizează superioritatea vaccinului rusesc Sputnik V, rezultată din efectul cumulativ a trei fire narative – eficacitatea și siguranța vaccinului rusesc, adoptarea pe scară largă în mai multe țări din lume, obstacolele și discriminarea Uniunii Europene față de vaccinul Sputnik V. Celelalte cinci cadre mediatice identificate se referă la: decese și efecte secundare ale vaccinurilor autorizate în Uniunea Europeană; limitări ale drepturilor și libertăților individuale; dificultăți întâmpinate de autoritățile europene și române în lupta cu virusul; protecția copiilor și a tinerilor; conspirații legate de marile companii farmaceutice.
De asemenea, tiparele discursive asociate cu valoarea informațională negativism sunt ilustrate prin cuvinte din următoarele sfere semantice: moarte, efecte secundare (cheag de sânge, tromboză, coagulare), restricții și interdicții sau avertizări (risc major, panică). Valoarea informațională conflict este mai degrabă asociată cu vocabularul militar (apărare, amenințare, risc, luptă, praf de pușcă, foc), în vreme ce valoarea informațională care vizează elitele se axează pe actori bine cunoscuți, printre care conducători de stat sau lideri europeni – precum și țări (mari puteri – SUA, Germania, Marea Britanie, Federația Rusă; sau vecini semnificativi – Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria).
În concluzie, analiza pe mai multe paliere a discursului mediatic construit de ro.sputnik.md în legătură cu vaccinurile împotriva COVID-19 sugerează că, în contextul pandemiei de COVID-19, vaccinul Sputnik V a fost utilizat de Kremlin ca instrument geopolitic.
Articolul complet poate fi accesat la: https://www.revistacomunicar.com/index.php?contenido=detalles&numero=72&articulo=72-2022-03.
[1] În România, site-ul a fost interzis oficial începând cu 28 Februarie 2022, ca urmare a începerii războiului din Ucraina.
Citare articol: Mogoș, A., Grapă, T., & Șandru, T. (2022). Russian disinformation in Eastern Europe. Vaccination media frames in ro.sputnik.md. [Desinformación rusa en Europa del Este. Marcos mediáticos de la vacunación en ro.sputnik.md]. Comunicar, 72. https://doi.org/10.3916/C72-2022-03
