17 decembrie 2021
Un grup de cercetători din cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie al Universității Babeș-Bolyai a demonstrat într-un studiu publicat recent în jurnalul BJPsych Open că anxietatea față de sănătate este un predictor semnificativ al comportamentelor de prevenție (atât adaptative, cât și în exces), cât și al anxietății față de COVID-19.
Studiul a fost coordonat de conf. univ. dr. Simona Ștefan și a investigat legătura dintre anxietatea față de sănătate, riscul perceput și controlul perceput pe de o parte și adoptarea comportamentelor de prevenire a infectării cu virusul SARS-CoV-2 și anxietatea față de COVID-19, pe de altă parte.
Anxietatea față de sănătate (engl. health anxiety) denotă preocuparea anxioasă pe care unele persoane o au față de propria sănătate. La nivel ridicat, ea este un factor implicat transdiagnostic în mai multe tulburări de anxietate și somatoforme. O anxietate de sănătate prea ridicată se asociază cu comportamente excesive de prevenție și cu niveluri ridicate de distres (emoții negative nesănătoase), mai ales în situația incertă a pandemiei de SARS-CoV-2. O anxietate de sănătate prea redusă însă poate să ducă la nerespectarea măsurilor de prevenție și la o atitudine prea relaxată, care, din nou, în contextul pandemiei, poate fi un factor de risc pentru infectare. Astfel, acest studiu și-a propus să răspundă la întrebarea: este anxietatea față de sănătate prieten sau dușman în ceea ce privește respectarea măsurilor de protecție și anxietatea față de COVID-19? De asemenea, după cum arată literatura de specialitate, doar faptul că ești anxios nu înseamnă automat că vei lua cele mai eficiente măsuri de protecție, multe din comportamentele care ne fac să ne simțim în siguranță fiind de fapt superstiții (cum a fost și cazul unor comportamente preventive inutile, ca aprovizionarea excesivă sau evitarea produselor din China). Astfel, autorii studiului au dorit să știe dacă anxietatea de sănătate predispune la comportamente excesive de prevenție. Nu în ultimul rând, este posibil ca relația dintre anxietatea față de sănătate și respectarea măsurilor recomandate/excesive și anxietatea specifică față de COVID-19 să fie influențată și de alți factori relevanți, cum ar fi controlul perceput (încrederea pe care o am în eficiența măsurilor) și riscul personal perceput (în ce măsură eu ca individ mă consider vulnerabil de a contracta virusul SARS-CoV-2).
Datele au fost culese în perioada aprilie–mai 2020, iar cei 236 de participanți au accesat online un link ce includea scale referitoare la anxietatea față de sănătate, risc și control perceput, comportamente de prevenție adaptative (ex. purtarea măștii, distanțare socială) și dezadaptative (ex. aprovizionare excesivă, evitarea produselor din străinătate) și anxietate față de COVID-19.
Rezultatele au arătat că, într-adevăr, anxietatea față de sănătate este un predictor semnificativ atât al comportamentelor de prevenție (atât adaptative, cât și în exces), cât și al anxietății față de COVID-19, în timp ce controlul perceput este un predictor doar pentru comportamentele adaptative de prevenție. De asemenea, relația dintre anxietatea față de sănătate și anxietatea față de COVID-19 a fost mediată de riscul perceput. Totodată, trebuie menționat și faptul că în eșantionul studiului rata de respectare a măsurilor de protecție a fost una ridicată per ansamblu, probabil datorită faptului că datele au fost culese în perioada de început a pandemiei, când în România era decretată stare de urgență și era impusă prin lege carantina totală. Probabil acum datele ar arăta mult mai nuanțat.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesați https://www.cambridge.org/core/journals/bjpsych-open/article/health-anxiety-perceived-risk-and-perceived-control-in-following-recommended-preventive-measures-during-early-covid19-response-in-romania/859993CA560E6FBCAADBBF47A3F8C9E9.
Citare articol: Ștefan, S., Fodor, L., Curt, I., Ionescu, A., Pantea, N., Jiboc, N., & Tegzesiu, A. (2021). Health anxiety, perceived risk and perceived control in following recommended preventive measures during early COVID-19 response in Romania. BJPsych Open, 7(5), E160. doi: https://doi.org/10.1192/bjo.2021.990.
