24 iunie 2022
Cercetătorii UBB au urmărit, în cadrul unui studiu, în ce condiții alegătorii români disting între un lider de partid real și unul fictiv.
Articolul, publicat în jurnalul academic Political Studies Review, a fost semnat de drd. Paul Tap din cadrul Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), împreună cu dr. Sergiu Gherghina, Senior Lecturer la Universitatea din Glasgow și director al Centrului de Guvernare și Politici de Securitate de la UBB.
Întrebați în cadrul unui sondaj ce părere au despre un personaj inexistent dar prezentat pe listă ca „lider de partid politic”, aproape jumătate dintre români au spus că au auzit de acel om și au o anumită părere despre el.
Competițiile electorale și alegerile regulate cu multiplii competitori sunt caracteristici de bază ale democrațiilor contemporane. Importanța liderilor politici în alegeri a crescut gradual în ultimele decenii astfel încât în perioada contemporană aceștia au devenit puncte de reper semnificative pentru alegători. În acest context, studiul cercetătorilor UBB a dorit să identifice în ce condiții disting alegătorii români între un lider de partid real și unul fictiv.
Analiza folosește date provenind dintr-un sondaj realizat pe un eșantion reprezentativ la nivelul întregii țări ce include aproximativ 1.100 de respondenți, realizat după alegerile legislative din 2016. Sondajul a inclus o întrebare care solicita respondenților să exprime cât de mult le place de anumiți lideri de partid din România. Opt dintre aceștia erau reali, iar al nouălea era fictiv. Acesta din urmă avea un nume destul de comun care însă nu a aparținut vreodată unui lider de partid politic. Respondenților nu li s-a comunicat faptul că era candidat fictiv, iar aproximativ 45% dintre aceștia au indicat cât de mult le place de cineva care nu există (liderul politic fictiv). Doar 55% dintre ei au menționat faptul că nu au auzit nimic despre el.
Autorii cercetării au dorit să afle ce îi determină pe cetățeni să identifice un politician fictiv. Pornind de la literatura de specialitate, au fost identificate două grupuri de cetățeni care sunt predispuse să identifice un politician fictiv. Aceste grupuri sunt constituite pe de o parte din cetățeni foarte bine informați despre politică și, pe de altă parte, de cetățeni care sunt total dezinteresați de politică. Aceste două categorii pot identifica teoretic un politician fictiv din motive diferite. Studiul a demonstrat că aceste așteptări teoretice se confirmă. Cetățenii care fac parte din primul grup pot identifica mai ușor un politician fictiv datorită volumului mare de informații politice pe care îl posedă, a experienței acumulate în timp, dar și datorită faptului că acest bagaj de cunoștințe îi determină să fie mai greu de manipulat sau să fie induși în eroare când vine vorba despre situații politice. Cetățenii care fac parte din al doilea grup identifică accidental un politician fictiv datorită lipsei de cunoștințe politice: ei nu cunosc realitățile politice din țară, iar orice întrebare specifică generează un răspuns spontan bazat pe intuiție.
Aceste rezultate contribuie la o înțelegere mai bună a realităților politice și nuanțează lucruri deja cunoscute în principiu. Studii anterioare arată că majoritatea cetățenilor dintr-o țară, atunci când vine vorba despre cunoștințe politice, nu se situează în cele două grupuri utilizate în studiu – cei foarte informați sau cei dezinteresați total – ci undeva între cele două extreme.
Cercetarea arată că deși majoritatea cetățenilor au cunoștințe generale despre politică, situațiile fictive sunt mai ușor identificate de cetățenii care aparțin celor două extreme detaliate mai sus. O astfel de concluzie este îngrijorătoare din punctul de vedere al funcționării democrației sau al unui sistem politic deoarece înseamnă că mulți dintre cetățenii obișnuiți nu sesizează diferențele dintre politicienii reali și cei fictivi. În același timp, studiul indică existența dezirabilității sociale în rândul populației. Este probabil ca unii respondenți să fi exprimat o opinie despre candidatul fictiv deoarece considerau că se așteaptă o reacție de la ei. Acest lucru înseamnă că sondajul nu reprezintă întocmai preferințele cetățenilor, iar orice rezultate prezentate publicului sunt afectate de această distorsionare.
Articolul complet poate fi accesat la: https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/14789299221087139.
Citare articol: Gherghina, S., & Tap, P. (2022). Stranger than Fiction: Voters and Party Leaders in a New Democracy. Political Studies Review. https://doi.org/10.1177/14789299221087139.
