Conducerile și reprezentanții studenților din cele cinci universităţi tradiționale din cadrul Consorţiului Universitaria dezbat, în perioada 22-24 iunie 2018, la Cluj-Napoca, problemele de actualitate cu care se confruntă mediul universitar românesc.
În cadrul reuniunii găzduite de Universitatea Babeș-Bolyai, rectorii, preşedinţii senatelor, prorectorii, precum şi reprezentanţii direcţiilor de specialitate şi ai studenţilor celor cinci universităţi ale Consorțiului vor încerca să propună soluţii comune în ceea ce priveşte finanţarea învăţământului superior şi a activităţii de cercetare, dezvoltarea infrastructurii de învățământ, relaţia universităţilor de stat cu mediul de afaceri, practica studenţească, internaţionalizarea universităţilor.
„Consorţiul Universitaria trebuie să dea tonul în ceea ce priveşte învăţământul superior românesc, reunind cele mai importante cinci universităţi din această ţară, universităţi care atrag cel mai mare număr de studenți. Pe aceștia nu îi putem influența în momentul în care aleg unde să studieze. Studenții vin acolo unde se face învățământ de calitate”, a afirmat, în deschiderea reuniunii, rectorul Universității Babeș-Bolyai, acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop.
„Suntem primele 5 universități din România, primele în topul angajatorilor, primele în topul preferințelor studenților. Într-un singur top suntem pe ultimul loc: cel al preferințelor Ministerului Educației Naționale”, a afirmat, la rândul său, președintele Senatului Universității București, prof. univ. dr. Marian Preda.
Problema finanțării a fost abordată, în deschiderea reuniunii Consorțiului Universitaria, și de rectorul Academiei de Studii Economice București, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, care a afirmat că „Universitățile Consorțiului trebuie să ceară Ministerului de Finanțe să revină asupra sistemului de finanțare, iar factorii de decizie din domeniul învățământului superior ar trebui să ia în considerare în mod serios poziția Consorțiului și să includă rectorii universităților membre în grupurile de consultare și decizie”.
Rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, a subliniat importanţa reuniunii de la Cluj în contextul apropierii sesiunilor de admitere şi al reducerii numărului locurilor bugetate alocate universităţilor tradiţionale româneşti: „Este extrem de important să discutăm problemele legate de finanţare, de apropierea admiterii, mai ales când ştim cu toţii că am fost afectați de reducerea cifrelor de școlarizare. E foarte important, de asemenea, să discutăm la modul cel mai serios despre clasificarea universităților și evaluarea școlilor doctorale”.
Implicat în problema evaluării şcolilor doctorale, prorectorul Universităţii de Vest din Timişoara, conf. univ. dr. Mădălin Bunoiu, a subliniat faptul că există deja o serie de propuneri privind realizarea cadrului metodologic şi a indicatorilor de evaluare.
Prezent la deschiderea reuniunii Consorţiului Universitaria, rectorul Universităţii Bucureşti, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, a anunţat că va organiza o dezbatere publică pe tema problemelor învăţământului superior şi a fondurilor europene alocate acestuia, dezbatere la care va participa şi comisarul european pe probleme de tineret, Tibor Navracsics: „Senatul Universităţii Bucureşti a elaborat un memoriu semnat de peste 1200 de persoane, în care am prezentat situația în care ne aflăm, evident fără a intra în detalii legate de politică”.
Înființat în anul 2009, Consorțiul Universitaria şi-a propus să reprezinte cel mai important partener instituţional de dialog al Ministerului Educaţiei Naţionale în probleme referitoare la învăţământul superior românesc, precum direcţiile strategice de dezvoltare a acestuia, activitatea de cercetare, finanţarea sau internaţionalizarea.
Din Consorţiul Universitaria fac parte Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Academia de Studii Economice din Bucureşti, ale căror conduceri se reunesc periodic pentru a dezbate problemele punctuale ale sistemului universitar românesc, dar şi strategii de dezvoltare. Rezoluţiile şi propunerile concrete rezultate în urma discuţiilor specialiştilor din universităţi sunt transmise Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru a putea constitui un punct de pornire pentru dezbatere şi analiză.
