„Românismul” bate „ardelenismul”, „moldovenismul” și „muntenismul”, arată un studiu realizat, în cadrul proiectului PCCF-UEFISCDI (http://ropsy.granturi.ubbcluj.ro), de un grup național de cercetare coordonat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), care a propus o analiză mai detaliată a profilului psihocultural al țării, și anume prin hărți psihologice la nivel de zone ale țării (prestabilite geografic/administrativ-teritorial și/sau derivate psihologic), pentru a le relaționa apoi cu inegalitățile/polarizările economice (ex. GINI) și cu alți indicatori PESH [Political/Economic/Social/Health]. Demersul se înscrie în paradigma inițiată pentru SUA (Rentfrow et al., 2013) și Marea Britanie (Rentfrow et al., 2015).
Raportul proiectului, a cărui variantă completă poate fi consultată accesând linkul http://ropsy.granturi.ubbcluj.ro/deliverables/, prezintă acum doar analiza psihoculturală a diverselor zone ale țării, relaționarea atributelor psihologice cu GINI/PESH urmând să fie realizată, prin modelări complexe, la finalizarea proiectului (2021/2022), într-un Raport final.
Variabilele psihologice analizate în acest Raport la nivel de județ/regiune de dezvoltare/macroregiune/provincie istorică au fost: (1) atributele psihoculturale după Hofstede și colab. (2010) (colectivism/individualism; concentrarea/descentralizarea puterii sociale; evitarea incertitudinii; competiția/consensul; orientarea pe termen lung/scurt; indulgența); (2) trăsăturile de personalitate (stabilitatea emoțională; extraversiunea; deschiderea; agreabilitatea; conștiinciozitatea); (3) inteligența generală; (4) încrederea interpersonală; (5) factori cognitiv-comportamentali (experiențe negative percepute; cogniții raționale/iraționale; emoții pozitive și negative; satisfacția cu propria viață).
„După apariția monografiei dedicată psihologiei românilor eram mereu întrebat despre diferențele psihologice de pe teritoriul țării. Nu am putut răspunde atunci mai riguros și sistematic, ci doar parțial, focalizat pe câteva atribute psihologice alese mai puțin sistematic și/sau adesea ipotetic. Acum putem da un răspuns mai riguros și mai sistematic, deși există încă loc de îmbunătățiri și aici. Astfel, rezultatele arată că în general există o tendință spre o omogenitate a distribuirii atributelor psihoculturale/psihologice pe suprafața țării, astfel că în general „românismul” bate și „ardelenismul” și „moldovenismul” și „muntenismul”! Într-adevăr, mișcarea populației între aceste zone geografice și politicile naționale comune au redus eventualele diferențe majore existente cândva. Cu toate acestea, există și unele diferențe geografice semnificative statistic și ecologic, pe care le sumarizăm mai jos (alte detalii se regăsesc în Raportul de la baza acestui Comunicat). De asemenea, există unele diferențe geografice semnificative statistic, dar nu și ecologic, care, incluse însă în modele complexe, pot interacționa cumulativ (alături chiar de cele nesemnificative statistic), cu impact asupra înțelegerii inegalităților/polarizărilor economice (GINI) sau PESH; acestea vor fi prezentate în Raportul final. Atributele psihoculturale (Hofstede și colab., 2010) sunt prezentate sub formă de hărți psihologice la nivel de județ/regiune de dezvoltare/macroregiune/provincie istorică, analizele statistice comparative nefiind direct realizabile în acest context. Și acestea vor fi însă puse în relație cu inegalitățile/polarizările economice (GINI) și indicatorii PESH, în Raportul final”, arată prof. univ. dr. Daniel David, coordonatorul proiectului.
Diferențe semnificative statistic (p < 0.05) și ecologic (d ≥ 0.35) pentru celelalte variabile psihologice apar mai ales la nivelul regiunilor de dezvoltare (nu la nivel de macroregiuni sau regiuni istorice): (1) încrederea în oamenii întâlniți prima dată (Centru > Sud-Est); (2) încrederea în oamenii de altă naționalitate (București-Ilfov > Sud-Muntenia; Centru > Sud-Muntenia; Nord-Vest > Sud-Est; Nord-Vest > Sud-Muntenia; Vest > Sud-Muntenia), (3) încrederea în oameni de altă religie (Centru > Sud-Muntenia; Centru > Sud-Vest; Nord-Est > Sud-Muntenia; Nord-Est > Sud-Vest; Nord-Vest > Sud-Muntenia; Nord-Vest > Sud-Vest), (4) experiențe negative percepute (București-Ilfov > Centru), (5) cognițiile raționale (Nord-Vest > Nord-Est; Sud-Muntenia > Nord-Est) și (6) emoții pozitive (Nord-Vest > Nord-Est). La nivel de județe, diferențele psihologice sunt exploratorii în această fază a cercetării (așa cum apare menționat în Raport), acestea căpătând însă un rol important în modelările viitoare mai complexe, cu impact asupra GINI/PESH.
Studiile viitoare vor analiza potențiale mecanisme explicative (predictor/mediator/moderator) ale acestor diferențe identificate și vor include în analize și modelări complexe toate variabile psihologice incluse în studiu, în relație cu inegalitățile/polarizările economice (GINI) și indicatorii PESH (în Raportul final). Trebuie însă spus că încrederea este o componentă fundamentală a capitalului social, aceasta stând la baza cooperării, cooperare prin care se pot constitui apoi instituții moderne și puternice.
Un atribut interesant este conștiinciozitatea, care, deși nu atinge valoarea ecologică stabilită, este semnificativ statistic și apare sistematic la niveluri diferite de analiză, în favoarea Transilvaniei, definită larg, și a regiunilor/macroregiunilor din aceasta, lucru congruent cu unele auto/hetero-stereotipuri despre Transilvania (David, 2015). Deși nu ating valori semnificative și statistic și ecologic, trăsăturile de personalitate vor fi incluse la rândul lor în modelări complexe, în relație cu inegalitățile/polarizările economice (GINI) și indicatorii PESH în Raportul final.
Prof. univ. dr. Daniel David adaugă că „spațiul vestic este caracterizat dominant de stimularea autonomiei indivizilor și descentralizarea puterii. Raportându-ne la provinciile istorice definite larg, psihocultural, în cazul autonomiei indivizilor, ordinea este Transilvania, Țara Românească și Moldova, iar în ceea ce privește descentralizării puterii, ordinea este Țara Românească, Transilvania și Moldova. Diferențele sunt însă minime și/sau în aceeași clasă, în condițiile în care toate cele trei regiuni istorice sunt încă grevate de colectivism și concentrarea puterii. Aceste diferențe s-ar putea însă să conteze în modelele finale mai complexe, alături de alte variabile psihologice, cu implicații pentru GINI/PESH.”
