Miruna Pochea, cadru didactic la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, în colaborare cu Mihai Nițoi, cercetător la Institutul de Economie Mondială al Academiei Române, au publicat recent un articol în jurnalul academic Economic Modelling.
Analiza interconectării piețelor și, în special, a fenomenului de contagiune care poate apărea între acestea, prezintă un interes deosebit din partea cercetătorilor, cu precădere, după declanșarea unei crize. În urma crizei financiare din 2008-2009, economia mondială a suferit schimbări radicale. Nu după mult timp, stabilitatea financiară a Europei a fost afectată puternic de criza datoriilor suverane. În contextul acestor evenimente severe, investigarea stucturii dependenței piețelor de acțiuni din Europa devine esențială.
În articolul Time-varying dependence in European equity markets: A contagion and sentiment driven analysis, autorii analizează evoluția corelațiilor dintre piețele de acțiuni din Europa, precum şi factorii determinanţi ai acestora. În general, în literatura de specialitate, interdependența este asociată cu o persistență a gradului ridicat de corelație dintre două piețe, iar fenomenul de contagiune este definit ca o creștere importantă a corelației dintre două piețe după declanșarea unei crize.
Rezultatele privind dependențele dintre țări relevă faptul că vechile țări membre ale Uniunii Europene sunt cel mai conectate. Fenomenul de contagiune este identificat atât în timpul crizei financiare globale, cât și în timpul crizei datoriilor suverane. Dacă interdependența apare între piețe similare din punct de vedere economic și al gradului lor de dezvolare, contagiunea se produce între țări cu caracteristici diferite. Mai mult decât atât, este detectat un efect de propagare a contagiunii dinspre țările PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia și Spania).
O contribuție foarte importantă a studiului constă în testarea ipotezei că sentimentele investitorilor pot influența interdependența piețelor. Încă din 1936, Keynes a evidențiat rolul sentimentelor în procesul de adoptare a deciziilor de investiții. Dat fiind faptul că deciziile investitorilor, care nu se încadrează în tiparul de homo oeconomicus, pot amenința stabilitatea financiară, devine esențială studierea legăturii din sentimentele investitorilor și corelațiile dintre piețe. Rezultatele obținute în acest studiu arată că percepțiile similare privind evoluția piețelor, au un impact pozitiv asupra corelațiilor dintre piețe, iar sentimentele negative, precum frica sau pesimismul, au un efect mai puternic.
Studiul este relevant atât pentru investitori, cât și pentru factorii de decizie, cu atât mai mult în contextul crizei actuale generate de pandemia Covid-19. Pe de o parte, pentru a beneficia de avantajele oferite de diversificarea internațională a portofoliului de acțiuni, investitorii trebuie să cunoască modul în care piețele sunt interconecate și cum influențează sentimentele aceste corelații. Pe de altă parte, autoritățile decidente din Uniunea Europeană pot fi interesate în a înțelege legăturile de dependență dintre piețele sale pentru a reduce divergența dintre ele, dar și pentru a avea reacții adecvate la șocurile financiare.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu, vă invităm să accesaţi: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0264999318312288.
