Lect. univ. dr. Csongor Vágási și prof. univ. dr. Péter László Pap din cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), în colaborare cu cercetători de la universități din Franța și Ungaria, au publicat recent un articol în jurnalul academic Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences. Articolul face parte din numărul tematic „Îmbătrânirea și sociabilitatea: de ce, când și cum schimbă sociabilitatea tiparele de îmbătrânire?”.
Înțelegerea noastră despre cât de răspândită este senescență reproductivă în sălbăticie și modul în care debutul și rata senescenței reproductive variază în funcție de specie și în raport cu relația cu istoricul și stilul de viață este în prezent limitată. Mai exact, nu se știe încă dacă gradul de sociabilitate specific speciei este legat de apariția, debutul și rata senescenței reproductive.
Prin studiul de față s-a dorit investigarea acestor întrebări folosind analize comparative filogenetice pe 36 de specii de păsări și 101 specii de mamifere, cuprinzând o gamă largă de istorice de viață, stiluri de viață și trăsături sociale. Rezultatele au arătat că senescența reproductivă feminină: (i) este răspândită și apare cu o frecvență similară (aproximativ două treimi) la păsări și mamifere; (ii) apare mai târziu în viață și este mai lentă la păsări decât la mamiferele de dimensiuni similare; (iii) apare mai târziu în viață și este mai lentă cu cât este mai lent ritmul de viață în ambele clase de vertebrate; și (iv) este slab asociată cu gradul de sociabilitate în ambele categorii, controlând efectul de mărime corporală și ritmul de viață. Cu toate acestea, atunci când se elimină efectul diferențelor dintre specii în privința ritmului de viață, un grad mai ridicat de sociabilitate a fost asociat cu senescență reproductivă mai târzie și mai slabă la femele, ceea ce sugerează că gradul de sociabilitate este fie indirect legat de senescența reproductivă prin ritmul vieții sau este un rezultat direct al acestuia.
Rezultatele acestui studiu sunt de o importanță deosebită deoarece indică faptul că gradul de sociabilitate nu este direct asociat cu senescența reproductivă feminină. În schimb, covariația pozitivă dintre gradul de sociabilitate și un ritm de viață mai lent are rădăcini evolutive mai profunde, care cuprind atât un debut mai târziu, cât și o rată mai lentă de senescență reproductivă.
Pentru a vizualiza articolul complet vă invităm să accesați: https://royalsocietypublishing.org/doi/abs/10.1098/rstb.2019.0744.
