Profilul psihocultural în mobilitatea socială în pandemie

O echipă de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), coordonată de prof. univ. dr. Daniel David, a analizat legătura dintre variabilele psihoculturale și mobilitatea comunitară în perioada stării de urgență.

Studiul este o extensie în condiția pandemiei COVID19 a proiectului PCCF/UEFISCDI (http://ropsy.granturi.ubbcluj.ro), proiect în care se urmărește o analiză mai detaliată a profilului psihocultural al țării prin hărți psihologice la nivel de zone ale țării (prestabilite geografic/administrativ-teritorial și/sau derivate psihologic), pentru a le relaționa apoi cu inegalitățile/polarizările economice (ex. indicatorul GINI) și cu alți indicatori PESH (Political/Economic/Social/Health).

Rezultatele obținute în acest studiu arată că Autonomia (aici Colectivism mai scăzut) și Concentrarea puterii sociale au fost cei mai buni predictori psihoculturali ai reducerii mobilității în condițiile stării de urgență. Altfel spus, județele cu scoruri mai mari la Autonomie sau la Concentrarea puterii sociale și-au redus mobilitatea socială conform constrângerilor stării de urgență. Variabilele-predictor psihoculturale au fost măsurate înaintea variabilelor criteriu legate de mobilitate. Dublat de conceptualizarea variabilelor psihoculturale ca elemente formative pentru psihologia individuală, acest lucru poate sugera o legătură cauzală, fără a se anula însă definitiv o posibilă relație corelațională.

Psihologic vorbind (vezi și modelul psihologului olandez Hofstede), prin Autonomie înțelegem faptul că grupurile servesc mai ales interesele individuale și se constituie pe baza valorilor comune, chiar și între indivizi între care nu există relații anterioare (cele mai multe țări vestice au un astfel de profil); alternativa este Colectivismul, unde interesele grupului sunt mai importante decât cele ale individului, iar grupurile se formează în logica mai generală a relațiilor de familie (ex. familie/cunoștințe/prieteni), România având unul din cele mai reprezentative scoruri de Colectivism din Uniunea Europeană. În cazul Concentrării puterii sociale, puțini conduc mulți, iar distanța psihosocială între cei care conduc și cei conduși este mare, România având unul din cele mai mari scoruri din Uniunea Europeană; alternativa este Distribuirea puterii sociale între indivizi din diverse zone, care se controlează reciproc, pentru a împiedica concentrarea puterii și autoritarismul (cele mai multe țări vestice au un astfel de profil).

„Aceste rezultate, gândite pragmatic și nuanțat, ar putea avea și unele implicații pentru reglementările naționale și locale în pandemie. Spre exemplu, acolo unde nici nivelul de Autonomie, nici cel de Concentrare a puterii sociale nu sunt foarte crescute, pentru aplicarea regulilor de reducere a mobilității sociale trebuie dezvoltate strategii foarte adaptate profilului psihocultural al județului/zonei (ex. 1. monitorizarea mai severă a implementării regulilor, 2. formularea psihologică implementațională a regulilor (Dacă/Atunci), 3. campanii de conștientizare a pericolului și a regulilor de urmat, atât generale, cât și adaptate grupurilor vulnerabile etc.)”, afirmă coordonatorul studiului, prof. univ. dr. Daniel David.

Notă: Toate județele sunt în zona concentrării puterii sociale, cu unele nuanțe între ele, dar în această categorie de concentrare a puterii. Toate județele sunt în zona colectivismului, cu unele nuanțe între ele, dar în această categorie de colectivism. Pentru zonele albe nu a existat un eșantion suficient de mare, conform recomandărilor lui Hofstede et al. (2010); într-o ipoteză educată și urmând practicile din domeniu, se poate presupune că scorurile sunt similare cu cele ale județelor învecinate.

Concentrarea/Distribuirea puterii sociale              Colectivism/Autonomie (Individualism)

Notă: Zonele roșii arată zone cu niveluri ridicate de concentrarea ale celor două caracteristici psihoculturale, în raport cu valorile medii: Concentrarea puterii sociale și Autonomie (hot spots); în cazul României, autonomia arată scoruri mai scăzute de colectivism. Zonele albastre indică o concentrare mare a Colectivismului (cold spots). Zonele gri sunt zone fără diferențiere mare (medii).

Mai multe informații despre analiza realizată de cercetătorii UBB pot fi consultate accesând linkul: http://ropsy.granturi.ubbcluj.ro/deliverables/ .