Strategia României de cercetare-dezvoltare-inovare trebuie să fie la rândul ei inovativă

Organizația GUILD, constituită din unele dintre cele mai relevante universități world-class (research-intensive) europene – care, dincolo de diseminarea (prin educație) și utilizarea cunoașterii (prin transfer/servicii), o generează inovativ (prin cercetare) – trage un semnal de alarmă cu privire la importanța investițiilor masive în resursa umană din știință și în cercetarea de excelență.

În acest sens, GUILD a lansat un apel Comisiei Europene (CE)/Uniunii Europene (UE), intitulat: „Spațiul European de Cercetare (ERA) poate prospera dacă menține atenția pe capacitatea Europei de a genera cunoștințe de excelență”. Mesajul principal al acestuia este că investițiile în aspecte aplicative sunt fundamentale și trebuie să fie continuate, dar, pentru a deveni competitive, acestea trebuie să fie precedate și susținute de investiții masive în resursa umană din știință și în cercetarea de excelență (întărind astfel stocul de cunoaștere inovativă europeană), de natură să creeze cadrul de generare a unor aplicații inovative cu avantaj competitiv, nu doar aplicații locale/incrementale.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), în calitate de membru GUILD, susține și diseminează poziția organizației și în România, subliniind însă o serie de aspecte specifice țării noastre:

  • Așa cum există o discrepanță în ceea ce privește competitivitatea între Uniunea Europeană (UE), pe de o parte și SUA/Japonia pe de altă parte, adesea în defavoarea UE, există una mult mai mare și constantă între România și țările mai vestice din UE;
  • Dacă UE este îngrijorată de resursa umană din domeniu și stocul de cunoaștere, cu atât mai mult trebuie să fie România. Așadar, România nu poate copia simplu strategiile UE în domeniu, ci ne trebuie strategii specifice, compatibile și integrabile însă cu cele ale UE. Spre exemplu, dacă UE este îngrijorată de reducerea prerechizitelor (resursă umană/cercetare de frontieră) pentru aplicații inovative, România este în faza în care trebuie încă să le construiască masiv.
  • Acest risc trebuie să fie conștientizat de toți decidenții, dacă dorim să folosim cu sens banii țării în următorul exercițiu financiar european (2021-2027).

Pentru a nu deveni o colonie științifică/tehnologică, o țară are nevoie de resursă umană înalt calificată în știință, care poate genera, prin cercetare de excelență, cunoaștere avansată, utilizabilă apoi translațional pentru inovații disruptive sau incrementale relevante, oferind astfel competitivitate țării și bunăstare cetățenilor. Trebuie înțeles clar că, fără aceste componente, cercetările aplicative și rezultatele lor nu generează adesea competitivitate – ex. nu schimbă paradigme și nu generează inovații disruptive -, ci aplicații locale mai mult sau mai puțin incrementale. România s-a angajat masiv, în exercițiul financiar 2021-2027, să investească în infrastructuri de cercetare. Și asta este foarte bine! Investiția însă trebuie făcută înțelept, și anume (1) acolo unde există resursă umană capabilă să o folosească creativ și stoc de cunoaștere avansată care poate susține aplicații inovative și/sau (2) în paralel cu dezvoltare acestor capabilități. Altfel, fără această strategie, (1) în dinamica științifică de astăzi infrastructurile devin rapid depășite tehnologic și/sau (2) inovațiile sunt locale/incrementale și, în consecință, vom asista la irosirea resurselor țării! Spre exemplu, în acest context, nu este de acceptat ca rata de success în competițiile din țară dedicate resursei umane/cercetării de excelență să fie similară celor din cele mai dure programe europene de excelență, iar bugetul granturilor, după o astfel de competiție grea și consumatoare de timp, să fie  derizoriu în comparație cu cele investite prin alte mecanisme în componentele aplicative”, precizează Rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

UBB a devenit, începând din 1 iunie 2020, membru al organizației academice internaționale GUILD (https://www.the-guild.eu/), alăturându-se astfel celor 19 universități membre. GUILD reunește unele dintre cele mai importante universități europene de cercetare avansată din 14 țări, având drept scop promovarea intereselor instituțiilor academice, cercetătorilor și studenților acestora, menținerea excelenței, construirea încrederii ca bază a vieții publice, precum și punerea cunoașterii în slujba comunității, a evoluției sociale, economice și culturale.

 

Vă invităm să consultați comunicatul de presă formulat de Organizația GUILD cu privire la apelul lansat Comisiei Europene, comunicat a cărui versiune original poate fi lecturată accesând linkul: https://www.the-guild.eu/news/2020/era-requires-maintaining-focus-on-europe-ability-to-create-world-class-new-knowledge.html

Spațiul European de Cercetare (ERA) poate prospera dacă menține atenția pe capacitatea Europei de a genera cunoștințe de excelență

 

Rețeaua de universități The Guild relansează apelul său către Spațiul European de Cercetare (ERA) pentru a-și îndrepta atenția asupra generării de noi cunoștințe prin cercetare academică.

 

În martie 2020, The Guild a publicat primul set comprehensiv de recomandări pentru reforma Spațiului European de Cercetare, evidențiind în strategie prioritățile-cheie, valorile și aspectele legate de guvernanță. De atunci, pandemia provocată de noul coronavirus a fost prilej pentru dezbaterea publică a rolului indispensabil al științei și a subliniat nevoia unor sisteme de cercetare europene și naționale care să colaboreze în vederea atingerii obiectivelor comunce. În timp ce instituțiile Uniunii Europene consideră noile priorități pentru Spațiul European de Cercetare, The Guild cere autorităților cu putere de decizie să profite de acest moment pentru a se concentra pe obiectivul de bază al Spațiului European de Cercetare – și anume, acela de a dezvolta competențele de excelență prin cercetare ale Europei.

Pandemia a arătat nevoia pentru ca Spațiul European de Cercetare să înlesnească politica de cercetare în conturarea politicilor de nivel înalt, să clădească legături și dialoguri mai puternice cu alte domenii de politică și să abordeze problema atractivității și a condițiilor de muncă pentru cercetători în Europa. Cu toate acestea, noile reforme ale politicii de cercetare și inovare la nivelul Uniunii Europene, nu insistă suficient asupra rolului fundamental al cercetării, în pofida nevoii crescânde pentru investiții în cercetarea de pionierat, după cum a arătat și pandemia de Covid-19.

Mai mult decât atât, criza economică produsă de pandemie a sporit neîncrederea în investițiile publice ale universităților și cercetării de bază din următorii ani. Pentru ca Europa să devină mai puternică în fața viitoarelor crize pe care știința ne poate ajuta să le prevenim, să le anticipăm și să le gestionăm, este mai importantă ca niciodată existența unei perspective pe termen lung în domeniul investiției în cercetare și inovare. Acest lucru implică nevoia pentru investiții continue în domenii științifice care nu sunt neapărat considerate priorități urgente din punctul de vedere al elaborării politicilor. Amploarea consecințelor acestei finanțări insuficiente sau a întreruperii investițiilor în anumite domenii de cercetare este demonstrată de actuala criză. Astfel, solicităm guvernelor europene să sporească investiția în cercetarea finanțată de stat și finanțarea instituțională a universităților, ca parte a angajamentului respectivelor guverne în reforma Spațiului European de Cercetare.

În ultimii ani, politica de cercetare și inovare a Uniunii Europene a arătat o creștere în sprijinul acordat dezvoltării industriei și invoării. Deși valorizarea cunoștințelor este importantă, universitățile au nevoie de investiții și sprijin de la guvernele Uniunii Europene și cele naționale pentru a valoriza potențialul propriu în dezvoltarea unui fond european de cunoștințe. Aceasta este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea unor politici bazate pe realitate și a unor inovații bazate pe cercetare care să ofere direcții sistemelor noastre economice. În acest sens, Spațiul European de Cercetare este de neînlocuit în unirea forțelor guvernelor naționale și a Uniunii Europene în vederea dezvoltării unei inițiative, a unei direcții și a unei complementarități în producția europeană de cunoștințe unde cercetarea academică joacă un rol principal.

Atunci când vorbim despre tăieri de buget în finanțările publice ale cercetării, unele state sunt mai vulnerabile decât altele. Astfel, ar trebui tratat mai cu seriozitate riscul ca domeniul cercetării și inovării în Europa să se diferențieze tot mai mult în urma crizei. Multe state se bazează foarte mult pe fondurile structurale (ESIF) pentru a finanța capacități de cercetare și inovare naționale și regionale; din acest motiv, este crucial ca prioritățile Spațiului European de Cercetare să fie cât mai legate de strategiile de cercetare și inovare regionale. Cu toate acestea, universitățile sunt principial preocupate  de tendința crescândă a fondurilor ESIF de a limita sprijinul acordat acestora și actorilor din sectorul privat în activitățile de inovare. The Guild solicită autorităților responsabile de politicile regionale să corecteze de urgență măsurile care împiedică folosirea fondurilor ESIF pentru a sprijini univeristățile și activitățile de cercetare ale acestora și pentru a le asigura sprijin ferm în finanțare.

În final. pandemia de Covid-19 a adus oamenii de știință în prim-plan odată cu impunerea nevoii de consiliere privind dezvoltarea societății, existând acum un context favorabil pentru a iniția un dialog mai eficient între oamenii de știință și factorii de decizie, precum și pentru a profita de încrederea pe care cetățenii o au în știință. În același timp, se impune cu urgență necesitatea ca libertatea academică și autonomia instituțională a universităților în Europa să fie protejate de intruziunea politicului și de răspândirea dezinformării. Spațiul European de Cercetare trebuie atât să protejeze în mod angajat aceste valori, cât și să acționeze ca un forum pentru a se asigura că știința nu va fi treptat controlată politic ca urmare a crizei. Pentru o conlucrare eficientă cu principalul său grup-țintă, este necesar ca Spațiul European de Cercetare să stabilească structuri în care oamenii de știință și comunitatea academică să fie reprezentată la nivel regional, national și european.