Excelență în cercetare

Acad. Ionel Haiduc - profesor emeritus la Facultatea de Chimie a Universităţii Babeș-Bolyai, membru al Academiei Române

Acad. Ionel Haiduc - profesor emeritus la Facultatea de Chimie a Universităţii Babeș-Bolyai, membru al Academiei Române

  1. Întrebare Daniel David: Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare

Sunt Ionel Haiduc, profesor emeritus la Facultatea de Chimie a Universităţii Babeș-Bolyai, membru al Academiei Române, membru corespondent sau de onoare al academiilor de ştiinţe din Goettingen, Budapesta, Chişinău, Muntenegru, Academia Europaea şi Leibnitz Sozietät (fosta Academie de Stiinţe a RDG).

Am fost rector al UBB între anii 1990 și 1993 şi președinte al Academiei Române în perioada 2006-2014. Am predat cursul de chimie anorganică şi am introdus cursurile de chimie organometalică, chimie supramoleculară, metodologia şi etica cercetării ştiinţifice.

În cercetarea ştiinţifică am fost preocupat de chimia ciclurilor anorganice, chimia organometalică şi chimia supramoleculară. Mă mândresc cu două realizări mai importante: prima carte despre chimia ciclurilor anorganice – apărută în limba română şi două ediţii extinse în limba engleză – şi chimia organometalică supramoleculară – în colaborare, în limba engleză, prefaţată de Profesorul Jean-Marie Lehn, laureat Nobel, părintele chimiei supramoleculare. Despre ultima, într-o recenzie într-o revistă a Societăţii Americane de Chimie, se scria: „Chimia supramoleculară organometalică nu a existat ca disciplină distinctă până la apariţia cărţii lui Haiduc si Edelmann”.

Mai recent sunt preocupat de promovarea unui nou concept chimic, „coordinarea inversă”.

Sunt pasionat de urmărirea literaturii stiinţifice in domeniul chimiei, incerc să fiu permanent la curent cu noutăţile şi să abordez o cercetare în pas cu timpul şi mereu adaptată la noile tendinţe. Sunt fericit că am reuşit să-mi transform un hobby în profesie.

  1. Întrebare Daniel DavidVă rog să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu

Cea mai recentă realizare este reprezentată de publicarea a două articole in Coordination Chemistry Reviews, sub titlul “Inverse coordination – a novel chemical concept” (2017, vol. 338, pag. 1-26; vol 348, pag. 71-95), lucrare care sintetizează monografic literatura despre o familie de combinaţii chimice aproape neglijate, dar care reprezintă o nouă tendinţă in chimia anorganică, o completare la chimia coordinativă tradiţională. Aceste combinaţii au fost tratate individual în numeroase publicaţii dispersate in literatură, dar lipseşte o sinteză a informaţiilor. S-ar putea spune că “au fost descrişi splendid copacii dar nu a fost (încă) recunoscută pădurea.” Cele două articole de sinteză fac parte dintr-o serie de şase lucrări, aflate în curs de elaborare.

  1. Întrebare Daniel DavidCare sunt planurile academice de viitor?

La vârsta mea nu am planuri pe termen lung, ci numai dorinţe. Doresc să-mi văd terminate şi publicate toate articolele din seria despre coordinarea inversă şi, dacă timpul “va avea răbdare”, să termin şi o carte de Chimie Comparată, realizată până acum pe jumătate.

  1. Întrebare Daniel DavidDe ce aţi ales UBB?

La Universitatea din Cluj am devenit chimist, m-am perfecţionat apoi la unele universităţi din străinătate (URSS, SUA, Germania) şi m-am intors la Cluj unde sunt cu adevărat «acasă». Aici am avut şansa să lucrez cu studenţi-doctoranzi inteligenţi, harnici şi ambitioşi, să colaborez cu colegi din străinătate care mi-au oferit accesul la facilităţi de cercetare care lipseau la Cluj (de exemplu metode de difracţie cu raze X) şi posibilitatea de a-mi urma astfel interesul ştiinţific, dar şi plăcerea unor cercetări care mi-au adus multă satisfacţie. A fost o provocare să lucrez în condiţii mai modeste, dar să realizez, alături de colaboratori, lucrări publicate în reviste de cea mai bună calitate.

Am fost visiting profesor la universităţi din Ciudad de Mexico, El Paso (Texas), Athens-Georgia (SUA), Goettingen (Germania), Santiago de Compostela (Spania), Sao Carlos (Brazilia), Singapore, Malaysia, unde am predat, am tinut conferinte sau am participat la cercetări finalizate cu lucrări publicate în comun, dar m-am întors de fiecare dată nerăbdator acasă.

  1. Întrebare Daniel David: Vă rog să adresați un scurt mesaj comunității UBB.

Aş adresa, mai ales tinerilor, sfatul să-şi fixeze în viaţă ţinte şi scopuri realiste, pe măsura puterilor şi a muncii lor, spre a fi feriţi de dezamăgiri. Să aibă o pasiune pe care s-o urmeze cu tenacitate şi cu plăcere şi să astepte ca răsplata, recunoşterea să vină de la sine (chiar dacă uneori intârzie). Ambiţiile exagerate pot fi o sursă de mari insatisfacţii.

Prof. dr. Basarab Nicolescu - fizician teoretician, membru de onoare al Academiei Române, profesor asociat UBB

Prof. dr. Basarab Nicolescu - fizician teoretician, membru de onoare al Academiei Române, profesor asociat UBB

  1. Întrebare Daniel David: Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare.

Sunt în Franța din 1968. Am intrat în 1970 la Centrul Național de Cercetări Științifice - Centrul Național de Recherche Scientifique (CNRS). În 1972 am obținut doctoratul în fizică ("Doctorat d'État ès-Sciences Physiques") la Universitatea "Pierre et Marie Curie" (Paris VI), Paris. Mi-am făcut toată cariera științifică la CNRS, ca fizician teoretician, de la cel mai mic nivel până la cel mai înalt nivel, până în 2008, când m-am pensionat. Am lucrat la Institutul de Fizică Nucleară, Divizia de Fizică Teoretică, Orsay și, ulterior, la Laboratorul de Fizică Nucleară și Energii înalte, Universitatea Paris VI. În 2001 am fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Întrebare Daniel David: Vă rog să ne faceţi o prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu.

Acum 45 de ani, în 1973, în colaborare cu fizicianul polonez Leszek Łukaszuk (1938-2007), am formulat o nouă teorie în cadrul interacțiunilor tari la energii înalte, fondată pe principiile fundamentale ale fizicii (teoreme asimptotice). Conceptul rezultat numit Odderon a fost considerat revoluționar în acel moment, chiar eretic, și a stârnit violente polemici, deoarece el punea sub semnul întrebării numeroase lucrări ale unor fizicieni importanți. Consecințele sale experimentale erau spectaculoase.  În cuvinte simple, Odderon-ul induce o diferență importantă între difuziunile particulă-particulă și antiparticulă-particulă la energii înalte. Până atunci, se credea că ele sunt identice la energii înalte. Odderon-ul este deci intim legat de disimetria materie-antimaterie. El apare în amplitudinea de difuziune de paritate negativă.

Zece ani după aceea, Cromodinamica Cuantică redescoperea acest concept. Există o veritabilă frumusețe estetică a acestei teorii și succesul său pe plan experimental este fenomenal, dar lipsea evidența Odderon-ului, ea cerând energii foarte înalte, care nu erau disponibile până acum. Ideea noastră a fost de a realiza maximalitatea interacțiunilor tari: interacțiunile tari trebuie să fie cât se poate de tari. Anume, limitele impuse de principiile fundamentale ale fizicii asupra secțiunilor eficace de difuziune hadron-hadron și asupra diferențelor între secțiunile eficace de difuziune antihadron-hadron şi hadron-hadron trebuie să fie saturate. Este exact ceea ce realizează Odderon-ul pentru diferența între secțiunile eficace de difuziune antihadron-hadron şi hadron-hadron. Conceptul Odderon este mult mai general decât postularea unei noi particule. În Cromodinamica Cuantică, el corespunde unei stări legate între un număr impar de gluoni.

În septembrie 2017, purtătorul de cuvânt al experimentului TOTEM, Profesorul Simone Giani, de la acceleratorul Large Hadron Collider (LHC) aparținând Centrului European de Cercetări Nucleare (CERN) de la Geneva, m-a contactat spunându-mi că ei au descoperit, la o energie de 13 TeV, un efect precis, indiscutabil, care confirmă teoria Odderon-ului. El m-a invitat să susțin un seminar la CERN și, timp de două zile (25-26 septembrie 2017), am discutat în mod aprofundat cu membrii experimentului TOTEM.

Am realizat imediat, în colaborare cu fizicianul ucrainean Evgenij Martynov - directorul laboratorului de calcul în rețele în fizică de la Institutul Bogolyubov de Fizică Teoretică din Kiev al Academiei de Științe a Ucrainei -, studiul “Did TOTEM experiment discover the Odderon?”, publicat în prestigioasa revistă internațională Physics Letters B, vol. 778, 10 March 2018, p. 414-418.

Descoperirea experimentală a Odderonului a avut un mare ecou în mass-media pe plan internaţional. În particular, ea a făcut obiectul unui articol în cunoscuta revistă « CERN Courier » din aprilie 2018.

Desigur, această primă confirmare trebuie consolidată prin noi date experimentale. Tot experimentul TOTEM va publica în curând date asupra secțiunilor eficace diferențiale la aceeași energie de 13 TeV care, sper, vor aduce o nouă confirmare a Odderon-ului.

Întrebare Daniel David: De ce ați ales UBB?

În 2006, am fost numit profesor la Facultatea de Studii Europene, unde am coordonat un program de doctorat în filosofie, opțiunea «transdisciplinaritate». 15 doctoranzi au susţinut până acum teza lor sub conducerea mea. Mai am un doctorand (ambasadorul Emil Hurezeanu), care trebuie să-și susţină teza înainte de septembrie 2019.

Întrebare Daniel David: Puteți transmite un scurt mesaj comunității UBB?

Sunt foarte fericit şi onorat să aparţin comunităţii academice a celei mai importante universităţi din România. Sper ca ceea am povestit despre istoria Odderonului să slujească şi altor cercetători de la UBB : cercetarea ştiinţifică ne învaţă virtuţile răbdării, ale tenacităţii şi ale credinţei în adevăr.

Dr. Monica Focşan (Iosin) - Fizician, Cercetător Ştiinţific grad I (CS I), Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Ştiinţe

Dr. Monica Focşan (Iosin) - Fizician, Cercetător Ştiinţific grad I (CS I), Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Ştiinţe

  1. Întrebare Daniel David:

Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare.

Răspuns:

Mă numesc Monica Focşan şi sunt Cercetător Ştiinţific grad I (CS I) în cadrul Centrului de Nanobiofotonică şi Microspectroscopie Laser al Institutului de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Ştiinţe.

Sunt absolventă a Facultății de Fizică, secția Fizică Medicală, cu masterat în cadrul aceleiași facultăți, secția Sisteme Moleculare Complexe. Am început activitatea de cercetare încă din facultate, iar ca student masterand am obținut în 2006 o bursă Erasmus la Laboratoire de Spectrometrie Physique, Universitatea Joseph Fourier  Grenoble din Franţa. Tema de cercetare propusa a fost una extrem de ambițioasă, atât pentru mine cât și pentru grupul de cercetare unde activam, fiind prima utilizare a laserilor în impulsuri in fabricarea de microstructuri proteice biocompatibile capabile să integreze celule vii cu scopul de a crea țesuturi artificiale. În toamna aceluiași an, am inceput doctoratul în cadrul programului de doctorat al Facultăţii de Fizică, sub coordonarea științifică a d-lui prof. univ. Simion Aştilean, în regim de co-directorat cu Dr Patrice Baldeck, Facultatea Joseph Fourier, Franţa. Activitatea mea științifică din perioada studiilor doctorale s-a focalizat pe biosinteza de nanoparticule de aur, caracterizarea proprietăţilor loptice precum și demonstrarea unor aplicaţii biomedicale relevante. În acea perioadă am câştigat primul meu grant intr-o competitie nantioanal pentru tineri doctoranzi (bursa TD) şi apoi alte două burse internaţionale prin Agence Universitaire de la Francophonie (AUF) in Franța și World Federation of Science (WFS) in Elveţia. Prima bursă mi-a oferit oportunitatea de a lucra  din nou în Laboratorul Interdisciplinar de Fizică din Grenoble. Unul dintre cele mai importante rezultate obţinute în aceasta perioada in colaborare cu echipa franceză constă în proiectarea si fabricarea unor „nano-containere” plasmonice transparente capabile să depoziteze in interior moleculele fluorescente si astfel sa le „protejeze” împotriva foto-oxidări pentru trasarea intra-celulara. Acest rezultat extrem de interesant a fost publicat într-o revistă cu factor de impact mare [Nano Letters, Impact Factor ~ 13.19].  Ulterior, dupa stagiul de doctorat, activitatea mea științifică s-a extins si conturat  in domeniul nanobiosenzorilor plasmonici care permit detecţia rapidă, sensibilă şi în timp real a unor biomarkeri relevanţi.

  1. Întrebare Daniel David:
Vă rog să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu.
Răspuns:

În 2013 am câştigat un proiect de amploare în cadrul programului Parteneriate-Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă (PN-II-PCCA-2013-4-1961), realizat de un consorţiu format din echipe de la UBB şi UMF Cluj şi o firma privata April. În acest proiect am realizat un model de senzor optic robust și ultrasenzitiv în vederea detecției în timp real a biomarkerilor specifici unor boli în lichide biologice reale. Originalitatea nanosenzorului propus de noi a constat în integrarea unui substrat plasmonic cu răspuns optimizat într-un circuit microfluidic pentru a facilita miniaturizarea, portabilitatea și reducerea timpului necesar analizei. Rezultatele ştiintifice obţinute în cadrul acestui proiect au fost valorificate prin publicarea mai multor articole în jurnale din zona Q1, cel mai recent fiind în anul 2017 în prestigioasa revistă Scientific Reports din grupul Nature. De asemenea, o altă realizare știintifică care a prilejuit acest interviu este publicarea ca prim-autor  a unui articol (A simple and efficient design to improve the detection of biotin-streptavidin interaction with plasmonic nanobiosensors, DOI:10.1016/j.bios.2016.07.054) în Biosensors and Bioelectronics (Factor de impact 7,78), care este cotata revistă nr. 1 în lume în domeniul biosenzoristicii.

  1. Întrebare Daniel David:
De ce aţi ales UBB?
Răspuns:

Ceea ce a cântărit mult în decizia mea a fost faptul că am avut șansa să lucrez într-un grup de cercetare performant al UBB, grup condus de prof Aştilean, profesor care m-a încurajat să propun eu teme de cercetare şi să depun propuneri de proiecte inovative. Tocmai această “libertate” a dus la rezultate științifice remarcabile care mi-au adus satisfacții profesionale: câştigarea de proiecte importante tip Parteneriate, Tinere Echipe, proiect international Bilateral Romania-Franţa, bursa L’Oréal UNESCO Femeile din știință (2016), premiul Rada Mihalcea pentru Tineri cercetători în știință și inginerie (2016), Diplomă de excelență în cercetarea științifică la UBB (2016)) şi m-au convins că alegerea grupului, şi implicit UBB, au fost o decizie înţeleaptă.

  1. Întrebare Daniel David:
Care sunt planurile academice de viitor?
Răspuns:

Pe termen scurt in aceasta perioada mă voi focaliza pe finalizarea tezei de abilitare, care mi-ar oferi posibilitatea să îmi dezvolt propriul grup de cercetare şi mi-ar consolida independenţa cercetării mele. Pe termen lung, mi-aş dori o stabilitate profesională în cadrul institutului, prin obţinerea unei poziţii de cercetător pe perioadă nedeterminată, stiind ca UBB face eforturi în acest sens. Această poziţie mi-ar permite să nu părăsesc institutul, să-mi continui activitatea de cercetare graţie dotării de exceptie a institutului şi să contribui la excelenţa in UBB.

  1. Întrebare Daniel David:
Un scurt mesaj către comunitatea UBB?
Răspuns:

Sunt mandră de fiecare dată când colaboratorii francezi țin să remarce că dacă in urma cu 10-15 ani activitatea de cercetare comună se desfasura mai mult in laboratoarele din Franța, în prezent situatia s-a inversat si totul se poate realiza aici la UBB cu infrastructura performanta existentă. In plus considera ca pe linga infrastructura performantă mai exista două elemente definitorii care au fost remarcate: cercetători tineri dedicați și idei îndrăznețe. De aceea, cred cu tărie că la UBB există un mediu academic în care se poate face performanță internatională.

Legătură spre pagina academică personală: https://scholar.google.ro/citations?user=ECM7N6sAAAAJ&hl=en https://www.researchgate.net/profile/Monica_Focsan

Alexandru Lupan - chimist, lector la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică

Alexandru Lupan - chimist, lector la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică

  1. Întrebare Daniel David:
 Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare.
 Răspuns:

Mă numesc Lupan Alexandru și sunt lector la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică. Domeniul meu de interes este modelarea moleculară, respectiv calcule de structură electronică a căror gamă largă de aplicabilitate poate să ofere răspunsuri valoroase în diverse ramuri ale chimiei. Experiența mea în domeniu se centrează pe modelarea moleculară a compuşilor de tip cluster (în special borani, metalaborani şi clusteri de germaniu), calixarene, interacţiunea proteinelor cu metale şi compuşi ai metalelor precum cisplatinul, situsuri active ale unor enzime (lacază, sulfit reductază, superoxid reductază), biopolimeri (polipeptide, acid polilactic) şi complecşi ai metalelor cu activitate biologică.

  1. Întrebare Daniel David:
Vă rog să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu. Răspuns:

În ultimii șase ani activitatea mea de cercetare s-a concentrat în mare măsură pe calcule de structură electronică asupra unor sisteme de clusteri anorganici (de la borani la clusteri metalici), proiecte sprijinite financiar atât de către UBB, prin intermediul unui grant GTC cât și de UEFISCDI prin intermediul unui grant de tânără echipă urmat, anul acesta, de un grant PCE. Rezultatele obținute în ultimii 6 ani au fost publicate în numeroase reviste de top ale domeniului (aproape 50 de articole în reviste Q1 și Q2 conform impactului, dintre care aproape o treime în revistele cele mai de tradiție ale domeniului - Dalton Transactions și Inorganic Chemistry). Realizarea academică care a prilejuit acest interviu este un articol în Coordination Chemistry Reviews (F.I. 13,32), care este revista nr. 1 în lume în domeniul chimiei anorganice.

  1. Întrebare Daniel David:
 De ce aţi ales UBB?
 Răspuns:

M-am născut și am copilărit în Cluj, mi-am făcut studiile în Cluj și deși am petrecut trei ani de postdoc în Franța precum și stagii de cercetare în SUA, am stabilit relații de colaborare și în alte țări, însă atmosfera din orașul Cluj-Napoca mi se pare cea mai potrivită așa că am ales să 'continui' studenția devenind la rândul meu cadru didactic.

  1. Întrebare Daniel David:
Care sunt planurile academice de viitor?
Răspuns:

Fiind lector abia de anul acesta, trebuie să mă concentrez pe 'antrenamentul' în ceea ce privește activitatea didactică. Reușind să câștig și proiecte de echipă am reușit să reunesc o echipă de câțiva tineri cercetători care însă trebuie dezvoltată în continuare. Doresc de asemenea să dezvolt mai multe relații de colaborare cu alți cercetători.

  1. Întrebare Daniel David:
Un scurt mesaj către comunitatea UBB?
 Răspuns:

În primul rând țin să menționez că mă simt onorat să continui activitatea ca membru al acestei comunități. Consider că activitatea de cercetare și mai ales tinerii cercetători aflați la început de drum în carieră ar trebui sprijiniți mai mult (și asta o spun din perspectiva faptului că eu tocmai ce nu mai sunt 'tânăr'). De asemenea procedurile birocratice interne ar trebui simplificate la maxim astfel încât productivitatea științifică să nu aibă de suferit.

  Legătură spre pagina academică personal: https://www.researchgate.net/profile/Alexandru_Lupan2 http://www.researcherid.com/rid/A-3142-2012    

Orsolya Vincze – biolog, cercetător științific, doctorand la Facultatea de Biologie și Geologie a UBB și la Facultatea de Științe ale Naturii din cadrul Universității din Debrecen, Ungaria

Orsolya Vincze – biolog, cercetător științific, doctorand la Facultatea de Biologie și Geologie a UBB și la Facultatea de Științe ale Naturii din cadrul Universității din Debrecen, Ungaria

  1. Întrebare Daniel David:
Vă rog să vă faceți o scurtă prezentare.  Răspuns:

Mă numesc Orsolya Vincze, biolog, doctorand, pe punctul de a-mi susţine public teza. Am absolvit Facultatea de Biologie și Geologie din cadrul Universității Babeş-Bolyai, specializarea biologie la nivel licență și master, iar studiile doctorale le-am continuat la Universitatea din Debrecen, în sistem de cotutelă. Conducătorii științifici au fost dr. Pap Péter László, conferențiar universitar la Departamentul de Biologie și Ecologie al Liniei Maghiare din cadrul UBB, și dr. Barta Zoltán, profesor universitar la Catedra de Zoologie Evoluţionistă și Biologie Umană din cadrul Universității din Debrecen. Pe parcursul anului II de studii la licență m-am alăturat echipei de cercetare științifică coordonată de Pap Péter László, și se poate spune că din acel moment am desfășurat o activitate neîntreruptă în acest domeniu. Subiectul cercetării noastre a constituit în principal lumea păsărilor, problemele investigate de echipa de cercetare se refereau mai ales la fiziologia, morfologia, comportamentul și ecologia acestora. Pot să mă consider o studentă extrem de norocoasă atât din punctul de vedere al pregătirii științifice de care am avut parte, cât și din punctul de vedere al cadrelor didactice și cercetătorilor cu care am avut ocazia să lucrez, al comunității academice din care am făcut parte de-a lungul studiilor și activităților mele. Pe lângă acestea, am putut călători foarte mult, între altele am efectuat cercetări de teren pentru o perioadă îndelungată pe insula Madagascar și pe Insulele Capului Verde; de asemenea, în Anglia, Austria, Germania și în alte țări europene am avut posibilitatea să mă alătur activităților diferitelor echipe de cercetare și pentru anumite perioade am putut lucra împreună cu cercetători excepționali. Majoritatea rezultatelor mele științifice se datorează acestor cunoștințe și impulsului oferit de aceste experiențe, oameni și locuri.

  1. Întrebare Daniel David:
Vă rog să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu.
Răspuns:

În perioada studiilor de doctorat am desfășurat activități de cercetare legate mai ales de comparația caracteristicilor fiziologice și morfologice ale anumitor specii de păsări, utilizând metodele analizei filogenetice comparative. Pe baza evoluției combinate a diferitelor caractere interdependente, am reușit să formulăm concluzii referitoare la caracterul adaptabil, la costurile fiziologice și la importanța acestora în evoluție. Printre altele, am reușit să dăm un răspuns la următoarele întrebări: de ce este mai mică dimensiunea creierului, raportată la dimensiunile corpului, în cazul păsărilor migratoare decât în cazul păsărilor rezidente? Cum se schimbă structura penelor la păsări în funcție de habitatul acestora? Ce fel de influențe are lungimea dezvoltării embrionare asupra sistemului imunitar la vârstă adultă? În urma acestor activități de cercetare ale echipei au rezultat un considerabil număr de publicații prestigioase, care au apărut în următoarele reviste științifice recunoscute la nivel internațional: Functional Ecology, Evolution, Biology Letters sau Journal of Evolutionary Biology. În afară de această temă, pe o altă linie de cercetare am studiat comportamentul legat de îngrijirea biparentală al puilor de păsări în cadrul speciilor diferite de limicole (păsări de mal); această formă de îngrijire poate fi des întâlnită în cazul păsărilor. Și în acest domeniu am obținut rezultate semnificative de cercetare. Printre altele, am reușit să demonstrăm faptul că, din cauza condiţiilor extreme de mediu, de exemplu din cauza alternaţei unor temperaturi foarte ridicate sau a variaţiilor aleatorii ale temperaturii, părinții vor coopera mai strâns, asigurând astfel îngrijirea și bunăstarea puilor. Acest articol comun a apărut în revista de specialitate Global Ecology and Biogeography. În cadrul unei alte cercetări şi mai ample, am studiat sincronizarea între cei doi părinți și ritmul biologic al părinților, în cazul a 91 de populații de limicole. Rezultatele noastre arată o diversitate nemaipomenită a ritmului biologic al celor doi părinți. Unii părinți clocesc neîntrerupt chiar și 50 de ore, iar în cazul altor specii femela și masculul pot să se înlocuiască în cuib. De multe ori acest ritm nu este sincronizat deloc cu ritmul zilei de 24 de ore și diferențele comportamentale între populații și specii pot fi explicate prin diferiți factori de mediu. Acest articol comun a apărut în revista Nature, care ocupă primul loc pe plan mondial în clasamentul revistelor științifice interdisciplinare.

  1. Întrebare Daniel David:
Care sunt planurile academice de viitor?
Răspuns:

În momentul de față mă focalizez pe susținerea publică a tezei mele de doctorat și, evident, sunt în căutarea unor posibile burse de cercetare postdoctorale, redactând cereri de finanțare. Oricum, aș prefera să rămân membru al comunității științifice și aș dori să-mi continui cercetările. Primul pas pe această cale ar fi să devin puțin mai independentă, îmi doresc să obțin experiență și în străinătate, și să progresez în carieră, scopul meu final fiind formarea unei echipe de cercetare pe care s-o conduc. Până în prezent am abordat tematici complexe pe care aș dori să le restrâng întrucâtva pe viitor. Dacă mi se va oferi posibilitatea să îmi aleg tema de cercetare, aș dori în orice caz să-mi continui activitatea în domeniul specificității sexuale a caracterelor cognitive și fiziologice, respectiv aș dori să mă ocup de importanța adaptivă a acestora.

  1. Întrebare Daniel David:
De ce aţi ales UBB?
Răspuns:

Aici mi-am început studiile universitare la specializarea biologie în anul 2007. La începutul anului II de studii am început să mă interesez de tema lucrării de licență, atunci m-am alăturat echipei de cercetare coordonată de Pap Péter László. Se poate spune că din acel moment am devenit inseparabilă de Cluj-Napoca și de UBB. Am studiat diferite specii de păsări, cu metode experimentale și de monitorizare, precum și cu metodele analizei filogenetice comparative, în cadrul unei alte cercetări mai ample. La început am fost doar asistent, apoi mi-au revenit din ce în ce mai multe responsabilități profesionale. A fost un proces fantastic de învățare, întotdeauna ne-am bucurat împreună de succesele noastre și ne-am corectat împreună greşelile. Atmosfera și spiritul de echipă al grupului de cercetare au fost excepționale, e posibil ca aceste lucruri să mă fi legat de cei de aici, chiar și după finalizarea studiilor mele. Am petrecut mult timp împreună, muncind și relaxându-ne, iar cercetările de teren și de laborator s-au desfăşurat într-o atmosferă plăcută şi în mod eficient. De multe ori, realizările echipelor de cercetare depind de relațiile personale bune între membri, de atitudinea față de muncă, de motivația reciprocă, de respectul față de ceilalți și, în general, de o atmosferă bună de lucru. Aceste lucruri nu sunt valabile numai pentru echipa lui Pap Péter László, ci și pentru colectivul Departamentului de Biologie și Ecologie al Liniei Maghiare, şi el ar putea reprezenta un exemplu pentru cele mai renumite universități ale lumii; de aceea va rămâne mereu în inima mea acest colectiv. UBB mi-a oferit pregătirea, cunoașterea și elanul cu care mi-am dobândit succesele actuale, și sper în mod sincer că voi reuși să compensez întrucâtva prin activitatea mea desfășurată în viața științifică.

  1. Întrebare Daniel David:
Un scurt mesaj către comunitatea UBB? Răspuns:

Cu toate că aici ne împiedicăm de multe ori de greutăți financiare, administrative, de infrastructură sau politice, comunitatea academică și buna orientare a UBB reprezintă valori esențiale care sunt pe cale de dispariție în cazul mai multor comunități de cercetători performante și competitive. Din această solidaritate merită să ne inspirăm pentru menținerea educației de calitate și a activității excepționale de cercetare, fiindcă acestea au drept rezultat recunoașterea cât mai deplină a UBB, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Să sperăm că aprecierile și rezultatele obţinute vor duce cu timpul și la soluționarea greutăţilor.

  Pagina web și lista publicațiilor: http://zoology.unideb.hu/?m=Orsolya_Vincze Link la articolul Nature: http://www.nature.com/nature/journal/v540/n7631/full/nature20563.html

Ioana-Alina Cristea - cercetător și conferențiar universitar la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Babeș-Bolyai

Ioana-Alina Cristea - cercetător și conferențiar universitar la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Babeș-Bolyai

  1. Întrebare/Question Daniel David (DD):
IMG_7769(Numele şi prenumele, afiliere academică, domeniul de cercetare, motto-ul şi/sau valorile personale) (Providing a brief introduction of the featured leading BBU scientist?)
Răspuns/Answer:

Mă numesc Ioana-Alina Cristea, conferențiar universitar la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Babeș-Bolyai. Am finalizat studiile în Psihologie, urmate de un masterat în Psihologie Clinică, Consiliere Psihologică și Psihoterapie la aceeași instituție. Ulterior, am finalizat în 2012 studiile doctorale în cadrul Școlii Doctorale „Psihodiagnostic şi intervenţii psihologice validate știinţific” (sub coordonarea științifică a d-lui prof. univ. dr. Daniel David). Activitatea mea științifică s-a focalizat pe implementarea paradigmei „evidence-based medicine” (medicina bazată pe dovezi) în domeniul psihoterapiei și al psihologiei clinice, cu o focalizare atât pe dovezile legate de eficiența unor intervenții psihoterapeutice în a produce rezultate clinic relevante, cât și de susținerea empirică pentru mecanismele care ar putea fundamenta aceste schimbări terapeutice. Aceasta este de altfel una din temele principale de cercetare ale Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie (atât a Școlii Doctorale, cât și a Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie, cu precădere a Institutului Internațional de Studii Avansate de Psihoterapie și Sănătate Mentală Aplicată care concentrează activitatea de cercetare a departamentului). Abordarea mea a fost una critică și majoritatea studiilor mele au scos în evidență probleme sistematice și distorsiuni cu potențial de a influența considerabil rezultatele raportate. În ultimii ani, activitatea mea științifică s-a extins mai larg la domeniului „meta-cercetării” (cercetare despre cercetare), care încearcă să o imagine de perspectivă asupra modului în care e proiectată, condusă, raportată și utilizată cercetarea științifică în general, investigând distorsiuni recurente, erori metodologice sistematice, factori externi (ex., rolul sponsorului) care pot avea o influență nefastă, precum și explorarea unor posibile soluții. Pe această direcție, în prezent sunt într-un stagiu de cercetare la Universitatea Stanford, SUA, în calitate de Fulbright Visiting Senior Scholar, unde colaborez cu unul dintre cei mai proeminenţi cercetători din acest domeniu, profesorul John Ioannidis.

My name is Ioana-Alina Cristea and I am Associate Professor at the Department of Clinical Psychology and Psychotherapy, Faculty of Psychology and Educational Sciences, Babes-Bolyai University. I finalized my undergraduate studies in Psychology, followed by a Master in Clinical Psychology, Psychological Counselling and Psychotherapy at the same institution. I subsequently completed my doctoral studies in 2012 in the Doctoral School “Evidence-based psychological evaluation and interventions” (under the scientific coordination of professor, Ph.D. Daniel David). My scientific activity has been focused on implementing the “evidence-based medicine” paradigm in the fields of psychotherapy and clinical psychology, with a concentration on both the evidence supporting the efficacy of psychotherapeutic interventions in producing clinically relevant outcomes, as well as on the empirical support for the mechanisms that could fundament these therapeutic changes. In fact, this is one of the mean research topics of the Doctoral School, as well as of the Department of Clinical Psychology and Psychotherapy, particularly the International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, concentrating the department’s research activity. My approach has been a critical one and most of my studies have revealed systematic problems and biases susceptible of considerably influencing reported findings. Over the past years, my scientific activity has extended more generally to the field of “meta-research” (research about research), which attempts to give a bird’s eye view over the way in which scientific research is designed, conducted, reported and utilized. It sets to investigate recurrent biases, systematic methodological errors, external factors (e.g., the role of the sponsor) that could have an untoward influence, and it also explores potential solutions. On this direction, I am presently doing a research fellowship as a Fulbright Visiting Senior Scholar at Stanford University, USA, where I am collaborating with one of the most prominent researchers in this field, Professor, Ph.D. John Ioannidis.

  1. Întrebare/Question Daniel David (DD):

De ce aţi ales UBB? (Why BBU?)

Răspuns/Answer:

Am început să lucrez cu d-l prof. David din timpul studiilor masterale și am fost în situația foarte privilegiată de a-mi regăsi interesele de cercetare în temele abordate de școala doctorală, departament și institut. Mediul a fost în permanență unul stimulant din punct de vedere intelectual și unde am putut să îmi urmăresc interesele de cercetare, beneficiind în același timp de susținere și de un input foarte prețios, care m-a ajutat în clarificarea și redefinirea ideilor. Mai mult, am avut și libertatea de a explora alte medii academice, pe perioada studiilor doctorale și ulterior având diverse stagii de cercetare la Universitatea Pisa, Universitatea Padova, ambele în Italia, și în prezent la Universitatea Stanford, SUA. Ideea de a rămâne în UBB cred că a fost una organică, unul din acele lucruri care a venit natural o dată cu tranziția de la student la doctorand și apoi cadru didactic și membru al departamentului și nu mi-am pus cred, niciodată, serios întrebarea „de ce?”. Din punct de vedere al avansării în carieră, consider de asemenea că am avut o poziție foarte privilegiată, beneficiind tot timpul de un tratament echitabil, corect, transparent și de susținere și toate resursele pe care departamentul a putut să mi le ofere.

I started working with professor, Ph.D. David over my masteral studies and I was in the priviledged situation of encountering my research interests in the topics of interest for the doctoral school, department and institute. The environment was permanently intelectually stimulating and I could pursue my research interests, while at the same time benefiting from support and valuable input, which helped me clarify and redefine ideas. Moreover, I had the freedom to explore other academic environments, by having various research fellowships during my doctoral studies and after, at the universities of Pisa and Padova, both in Italy, and presently at Stanford University, the USA. The notion of remaining in BBU was I think an organic process, one of those things that came naturally alongside my transition from student to Ph.D. student and then academic staff and member of the department, and I really never questioned why. From the point of view of career promotion, I also believe I had a very privileged position, having always benefited from an equitable, correct, and transparent treatment, as well as support and all the resources the department could offer me.

  1. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Puteţi să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu? (A brief presentation of the academic achievement)?

Răspuns/Answer:

Am publicat recent (februarie și martie 2017) ca autor principal (prim autor și autor corespondent) două articole în reviste științifice aflate în top 3 Web of Science din domeniile Psihologie și respectiv Psihiatrie. Prima este o contribuție în revista Psychological Bulletin, al doilea jurnal științific ca factor de impact (14.83) în domeniul Psihologie: Cristea, I.A., Stefan, S., Karyotaki, E., David, D., Hollon, S., Cuijpers, P. (2017). The effects of cognitive behavioral therapy are not systematically falling: a revision of Johnsen & Friborg (2015). http://dx.doi.org/10.1037/bul0000062. În acest articol, împreună cu colegi de la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie (lect. univ. dr. Simona Ștefan și prof. univ. dr. Daniel David), precum și colaboratori de la Universitatea VU, Amsterdam, am refăcut și re-analizat o meta-analiză foarte influentă, extrem de discutată și mediatizată, care părea să demonstreze un aparent declin al eficienței psihoterapiei cognitiv-comportamentale pentru depresie. Demersul nostru a evidențiat erori fundamentale în modul în care a fost realizată această meta-analiză și a demonstrat că o dată cu corectarea lor, declinul evidențiat nu mai exista, fiind cel mai probabil un rezultat accidental.  Al doilea articol a fost o meta-analiză în revista JAMA Psychiatry (fosta Archives of General Psychiatry), a doua ca factor de impact (14.41) în domeniul Psihiatrie: Cristea, I., Gentili, C., Coteț, C., Palomba, D., Barbui, C., & Cuijpers, P. (2017) Efficacy of psychotherapies for Borderline Personality Disorder: A systematic reviews and meta-analysis 10.1001/jamapsychiatry.2016.4287. Acest articol a implicat colegi din Departament (cercetător dr. Carmen Cotet), precum și colaborarea cu colegi de la Universitățile Padova și Verona, Italia, și de la Universitatea VU Amsterdam, Olanda. Este prima meta-analiză comprehensivă a intervențiilor psihoterapeutice pentru tulburarea de personalitate borderline, iar jurnalul a publicat-o însoțită de un comentariu editorial de la unul dintre cei mai proeminenți cercetători în domeniu (prof. Peter Fonagy), un tratament rezervat contribuțiilor considerate foarte relevante. Rezultatele au pus în evidență o eficiență consistentă dar destul de modestă a abordărilor psihoterapeutice în general. Însă au arătat și o eficiență redusă mai ales la intervale mai lungi de timp post-intervenție (follow-up), și au subliniat o serie de probleme metodologice în modul în care au fost conduse studiile clinice controlate, precum și influența acestor probleme asupra rezultatelor. De asemenea, am evidențiat efecte interesante și cu potențiale aplicații practice majore legate de structurarea grupului de control, de exemplu faptul că un grup de control care a urmat un tratament manualizat a avut efecte similare cu grupul de pacienți care primea tratamentul experimental specific creat pentru această tulburare.

I recently published (February and March 2017), as principal author (first and corresponding author) two papers in scientific journals situation in the top 3 in the Web of Science domains of Psychology and, respectively, Psychiatry. The first one is a contribution in Psychological Bulletin, the second journal as impact factor (14.83) in the Psychology domain: Cristea, I.A., Stefan, S., Karyotaki, E., David, D., Hollon, S., Cuijpers, P. (2017). The effects of cognitive behavioral therapy are not systematically falling: a revision of Johnsen & Friborg (2015). In this article, together with colleagues from the Department of Clinical Psychology and Psychotherapy (assist. prof. Simona Stefan and prof. Daniel David), as well collaborators from VU University Amsterdam, we revised and re-analysed a very influential meta-analysis, which had been extremely discussed and publicized and which seemed to demonstrate an apparent decline of the efficacy of cognitive behavioral therapy for depression. Our approach evidenced fundamental errors in the way in which this meta-analysis had been conducted and demonstrated that, following their correction, the evidenced declined no longer existed, being most likely a spurious finding. The second article was a meta-analysis in the journal JAMA Psychiatry (formerly Archives of General Psychiatry), the second as as impact factor (14.41) in the domain Psychiatry: Cristea, I., Gentili, C., Coteț, C., Palomba, D., Barbui, C., & Cuijpers, P. (2017) Efficacy of psychotherapies for Borderline Personality Disorder: A systematic reviews and meta-analysis 10.1001/jamapsychiatry.2016.4287. This paper involved colleagues from the department (Dr. Carmen Cotet), as well as the collaboration with colleagues from the Universities of Padova and Verona, Italy, as well as VU University, Amsterdam, the Netherlands. It represents the first comprehensive meta-analysis on psychotherapeutic interventions for borderline personality. The journal published it accompanied by an editorial comment from one of the most prominent researchers in the field (prof. Peter Fonagy), a treatment reserved for contributions considered highly relevant. Our results showed a consistent but modest efficacy for psychotherapies in general. But they also showed a reduced efficacy at longer time spans post-intervention (follow-up), and underscored a series of methodological problems in the way randomized clinical trials had been conducted, as well as the influence these problems had on outcomes. Moreover, we evidenced interesting and potentially major practically relevant applications related to the structuring of the control group, such as the finding that a control group receiving a manualized treatment had similar effects as the group of pacients receiving the experimental treatment specifically designed for this disorder.

  1. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Care sunt planurile academice de viitor? (Future academic plans?)

Răspuns/Answer:

Planurile academice viitoare vizează extinderea și aprofundarea studiilor în domeniul meta-cercetării, cu o focalizare predominantă pe psihologie clinică și psihologie în general. Mai precis, intenționez să îmi extind cercetările asupra studiilor clinice controlate pentru tratamentul tulburărilor mentale în general, incluzând atât psihoterapie cât și farmacoterapie, și mai ales asupra problemelor de proiectare, implementare și raportare ale acestor studii. În strânsă legătură, mă interesează investigarea distorsiunilor sistematice induse de factori externi studiilor clinice, cum ar fi sponsorizarea acestora de către industria farmaceutică sau alte entități pro-profit, sau expertiza și conflictele de interese ale celor care conduc aceste studii. Alte domenii de interes corelate vizează utilizarea unor tehnici meta-analitice recente (meta-analiza pe datele pacienților individuali) pentru a testa posibilitatea personalizării tratamentului tulburărilor mentale. Am în desfășurare un grant Tinere Echipe legat de aplicarea acestei tehnici pentru depresie și am depus o aplicație similară și pentru tulburările de anxietate.

Pe perioada de Fulbright Visiting Scholar la Universitatea Stanford, am demarat mai multe proiecte de meta-cercetare, aflate în diverse stadii de desfășurare. Acestea vizează atât studiile clinice controlate din domeniul sănătății mentale, de exemplu un proiect legat de integritatea raportării meta-analizelor asupra medicamentelor antipsihotice, precum și domeniul mai larg al posibilelor mecanisme cauzale ale tulburărilor mentale și implicit posibilele mecanisme ale schimbării pentru tratamentele acestora. De asemenea aș dori să îmi întăresc și să îmi extind rețeaua de colaborări internaționale și să cresc impactul mai general al cercetărilor mele, la nivel comunitar mai larg, dincolo de publicul specializat al jurnalelor științifice. La nivel practic, aș dori să reiau aplicația pentru un ERC Starting Grant, de această dată cu Universitatea Babeș-Bolyai, dat fiind că în urma eforturilor susținute cu precădere de universitatea noastră, a fost acordată o excepție pentru România, ceea ce permite organizarea aplicației și a eventualei implementări a grantului în același mod ca la orice altă universitate din Europa.

My future academic plans envisage the extension and deepening of my studies in the field of meta-research, with a predominant focus on clinical psychology and psychology in general. More precisely, I intend to extend my research on randomized controlled trials for the treatment of mental disorders in general, including both psychotherapy and pharmacotherapy, and specifically the problems in the design, implementation and reporting of these studies. In strong connection to this, I am interested in investigating the systematic biases induced by factors extraneous to clinical studies, such as sponsorship from the pharmaceutical industry or other for-profit entities, or the expertise and conflicts of interes of the individuals conducting these studies. Other related interests encompass the use of recent meta-analytical techniques (individual patient data meta-analysis) to explore the possibility of personalizing mental health treatment. I am presently coordinating a Young Research Teams grant employing this technique for depression and I have submitted a similar application for anxiety disorders.

Over the period of my Fulbright Visiting Scholar grant at Stanford University, I have embarked on several meta-research projects, presently in different stages of progression. These concentrate on randomized clinical trials in the field of mental health, such as for instance a project related to the integrity of reporting meta-analyses of anti-psychotic drugs. Another project involves the larger field of possible ethiological mechanisms of mental disorders and, connected to these, the possible mechanisms of change underlying their treatments. Also, I would like to strengthen and extend my network of international collaborations and to increase the more general impact of my research, at a larger community level, beyond the specialized public of scientific journals. On a practical level, I would like to take up my application for an ERC Starting Grant, this time with Babes-Bolyai University, since due to sustained efforts particularly stemming from our University, Romania has been granted an exception that affords organizing the application and the eventual implementation of the grant in the same way as in any European university.

  1. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Un scurt mesaj către comunitatea UBB? (A short message to the BBU academic community?)

Răspuns/Answer:

Cred că integritatea și spiritul critic sunt cele mai importante valori pentru un cercetător și sper ca acestea să definească în timp comunitatea UBB, alături desigur de obiectivele legate de rezultate de excelență. De asemenea sper că modelul de promovare și colaborare de care am beneficiat eu în cadrul școlii doctorale și al departamentului să fie cel comun în cadrul UBB.

I believe integrity and a critical spirit are the most important values for a researcher and I hope these will in time be the mark of the BBU community, alongside with the objectives related to excellence. Moreover, I hope that the promotion and collaboration model I benefited from in the doctoral school and department will become the common one in BBU.

  • Websites:

http://clinicalpsychology.psiedu.ubbcluj.ro/membrii-si-colaboratori/ioana-cristea/ 

https://www.researchgate.net/profile/Ioana_Cristea

           

Giuseppe Etiope – Cercetător la INGV Roma și Profesor asociat la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, UBB

Giuseppe Etiope – Cercetător la INGV Roma și Profesor asociat la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, UBB

etiope  
  1. Întrebare/Question Daniel David (DD):
Cum a evoluat cariera Dvs. de cercetător? (Providing a brief introduction of the featured leading BBU scientist)

Răspuns/Answer:

Mă numesc Giuseppe Etiope și sunt geolog petrolist, cercetător principal la Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV) din Roma și profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, unde predau cursurile de Resurse energetice și Schimbări climatice globale la nivel master. Am obținut titlul de doctor în Științele Pământului în anul 1995, la Universitatea La Sapienza din Roma și de peste 20 de ani mă preocupă teme legate de originea gazelor, modul de apariție și migrația lor în geosferă, cu precădere metanul și alte hidrocarburi. Cercetarea pe care o realizez este axată în principal asupra originii și emisiilor la suprafață a hidrocarburilor (sub formă de vulcani noroioși, focuri vii, emisii difuze etc), cu implicații pentru explorarea petrolieră (evaluarea sistemelor petrolifere, roci sursă, biodegradarea țițeiului, alterări secundare, compartimentarea rezervoarelor), mediu (poluarea solului și a apelor subterane, riscuri geologice) și schimbări globale (bugetul atmosferic al gazelor cu efect de seră). Am activat în cadrul unor programe de cercetare ale Uniunii Europene, ocupându-mă de migrația gazelor, gestiunea deșeurilor radioactive și dezvoltarea unor observatoare submarine. Studiile mai recente abordează originea abiotică a gazelor pe Terra și Marte, cu referire la sinteza metanului pe cale abiogenă în roci ultramafice, la temperaturi scăzute. Am lucrat, de asemenea, în proiecte finanțate de NATO, care au furnizat primele date asupra emisiilor de metan din vulcanii noroioși. Studiile ulterioare asupra emisiilor de gaze au oferit primele estimări la nivel global asupra emisiilor de metan din surse geogene. În momentul de față, acestea sunt incluse în inventarele emisiilor de gaze cu efect de seră ale Agenției Europene de Mediu (EEA), Agenției pentru Mediu a Statelor Unite (US EPA) și Organismului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC). Cercetările se bazează pe colaborarea cu Deep Carbon Observatory (DCO), NASA, NOAA și o serie de universități și centre de cercetare din America de Nord, Europa și Asia.

My name is Giuseppe Etiope, I am a Petroleum Geologist, Senior Researcher at INGV (Istituto Nazionale di Geofisica e Vulcanologia) Rome, and Associate Professor at the Faculty of Environmental Science and Engineering of Babes-Bolyai University in Cluj-Napoca, where I teach Energy Resources, and Global Climate Change. I received my Ph.D. degree in 1995, in Earth Sciences, from the University of Rome La Sapienza, and since more than 20 years I am working on gas origin, occurrence and migration in the geosphere, with particular reference to methane and other hydrocarbons. My main research is focused on the origin and seepage of hydrocarbons (seeps, mud volcanoes, microseepage) with implications on petroleum exploration (assessment of petroleum systems, source rocks, oil biodegradation, secondary alterations, reservoir compartmentalization), environment (groundwater and soil pollution, geo-hazards) and global changes (atmospheric greenhouse gas budget). I worked in the framework of EU research programmes on gas migration, radioactive waste management, and development of submarine observatories. Recent studies are focused on the abiotic origin of gas on Earth and Mars, with reference to low temperature abiotic synthesis of methane in ultramafic rocks. I worked in NATO (North Atlantic Treaty Organization) projects, which provided the first data on methane flux from mud volcanoes. Successive studies on gas seepage have provided the first global estimates of geo-methane emissions into the atmosphere, today endorsed in greenhouse-gas emission inventories of the Environmental European Agency, the US EPA and the IPCC. Research is based on collaborations with the Deep Carbon Observatory (Sloan Foundation), NASA, NOAA and several universities and research centres in North America, Europe and Asia.

  1. Întrebare/Question Daniel David (DD):
Ce puteți să ne spuneți despre proaspătul articol din revista Nature? (What about the new article in Nature journal?)

 Răspuns/Answer:

Articolul „Upward revision of global fossil fuel methane emissions based on isotope database”, publicat de prestigioasa revistă Nature în octombrie 2016 (http://www.nature.com/nature/journal/v538/n7623/full/nature19797.html), reconsideră contribuția din surse naturale și antropice a emisiilor de metan fosil în atmosferă. Metanul este unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră, situându-se pe poziția a treia după vaporii de apă și CO2. Metanul fosil, care s-a format și este stocat în formațiuni geologice, este eliberat în atmosferă în urma activităților umane legate de industria petrolieră (acestea se numesc emisii fugitive și provin din sondele de petrol și gaze, conducte de transport, rafinării etc), dar și din procesegeologice naturale. Această degazare naturală se manifestă de-a lungul unor fracturi și falii, uneori generând apariții spectaculoase, cum sunt vulcanii noroioși și focurile vii. Lucrarea publicată în Nature arată că emisiile fugitive de metan sunt mai abundente decât se credea anterior. În același timp, emisiile geogene de metan calculate coincid cu cantitățile pe care le-am estimat anterior într-o serie de articole publicate în ultimii 15 ani. Tot acest demers am beneficiat de colaborarea cu cercetători și grupuri de cercetare din diferite țări, inclusiv Grupul de Geochimia Mediului de la UBB, coordonat de Prof. Călin Baciu. Prin studii de tip bottom-up, am reușit să estimez emisia totală de metan din surse geologice ca fiind de aproximativ 60 de milioane de tone pe an. Aceste cifre au fost incluse în cel mai recent Raport IPCC, din 2013. Utilizând tehnici top-down, articolul recent publicat în revista Nature confirmă aceste estimări, reliefând importanța emisiilor geogene de metan comparativ cu emisiile antropogene. Raportul dintre emisiile geologice și cele fugitive variază între 1/3 și 1. În ordinea amplitudinii lor, emisiile geogene constituie a doua sursă de metan după zonele umede. Privitor la emisiile antropogene de metan, studiul sugerează o descreștere în ultimele decenii. Este important să înțelegem de ce s-a produs această descreștere, pentru a putea proiecta strategii eficiente de prevenire a schimbărilor climatice. În cazul în care emisiile geologice vor crește în viitor, datorită intensificării activității tectonice și creșterii permeabilității faliilor sau datorită creșterii presiunii în subteran datorită reducerii extracției de petrol, este posibil ca reducerea surselor antropice să nu aibă efectul scontat. Studiul confirmă rolul important pe care îl joacă fenomenele geologice în bugetul global al gazelor cu efect de seră.

The article “Upward revision of global fossil fuel methane emissions based on isotope database” published by the prestigious journal Nature in October 2016 (http://www.nature.com/nature/journal/v538/n7623/full/nature19797.html) reconsiders the contribution from the nature and from the human activity of fossil methane emissions to the atmosphere. Methane is one of the most potent greenhouse gases, being the third after water vapour and CO2. Fossil methane, that is ancient methane produced in deep rocks, is today emitted to the atmosphere through human activity of petroleum industry (these emissions are called “fugitive” emissions, from gas and oil boreholes, pipelines, transport facilities and refineries) but also by natural geological processes, that is the natural degassing from the crust. This degassing generally occurs along faults and fractures, and sometimes gives visible and even spectacular surface manifestations, known as seeps and mud volcanoes. The paper published in Nature shows that fugitive fossil methane emissions are higher than previously considered. At the same time, the calculated geological methane emissions are consistent with the amounts previously estimated by myself in a series of articles published during the last 15 years. All this work has benefited from the collaboration with scientists and research groups from various countries, including the Environmental Geochemistry research group from Babes-Bolyai University, coordinated by Prof. Calin Baciu. Through bottom-up studies, I was able to estimate the total output of methane from geologic sources as being about 60 million tons per year. These figures have been included in the most recent IPCC Report from 2013. By using top-down techniques, the recently published article actually confirms these estimates. This way, the importance of the geological methane seepage by respect to the anthropogenic emissions is clearly highlighted; the ratio of the geological emissions versus fugitive emissions varies between 1/3 and 1. The geological emission is the second natural source of methane after wetlands. Regarding the fugitive anthropogenic emissions, the study suggests a decrease in the last decades. Understanding the reasons of this decrease is important for designing future strategies of climate change mitigation. But if the natural geological emission will increase in future, for any reason (for example, because of increase of tectonic activity and permeability of faults, or increase of hydrocarbon fluid pressures due to reduction of petroleum extraction), then the mitigation of the anthropogenic source may not have the foreseen beneficial effects. The study confirms the important role played by the geological phenomena in the global budget of greenhouse gases.

  1. Întrebare/Question Daniel David (DD):
 De ce colaborați cu UBB? (Why the current collaboration with BBU?) 

Răspuns/Answer:

Activitatea în cadrul UBB se bazează pe o colaborare de lungă durată cu Prof. Călin Baciu, inițiată în anul 2000. Din câte știu, Prof. Baciu a fost primul cercetător din România care a intuit importanța fenomenelor de degazare a formațiunilor purtătoare de hidrocarburi și a promovat cercetarea sistematică în acest domeniu, prin intermediul unor proiecte naționale și internaționale. Prima noastră activitate la care am colaborat s-a desfășurat în cadrul unui proiect NATO, cu titlul „Emisii de metan din vulcani noroioși în România și Italia”. Acesta a fost urmat de alte proiecte, finanțate de Autoritatea Națională pentru Cercetarea Științifică din România și de alte organisme, cu scopul de a estima fluxul de metan emis în mai multe regiuni din România.

De-a lungul anilor, la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului s-a conturat o echipă cu o expertiză unică în România. Tinerii cercetători (studenți de nivel master sau doctorat, cercetători postdoctorat) pregătiți de Prof. Baciu au fost de neînlocuit în derularea unor proiecte, a activităților de teren, a analizelor de laborator și pentru procesarea datelor. O masă critică de cercetători este disponibilă la momentul actual, pentru dezvoltarea unor noi proiecte și testarea de noi teorii.

Există două motive principale pentru care colaborarea cu UBB se întinde pe un interval de timp atât de lung: faptul că aici s-a constituit un colectiv de încredere, ceea ce ne-a permis să dezvoltăm mai multe proiecte și să publicăm împreună rezultate importante pentru domeniul abordat, respectiv dimensiunea relației umane, care s-a dezvoltat vreme de 17 ani. Acum aparținem cu toții aceleiași echipe și vrem să facem cercetare împreună, în primul rând pentru că cercetarea ne pasionează.

The work with Babes-Bolyai University is based on a long-term collaboration with Prof. Călin Baciu, which started in the year 2000. To my knowledge, Prof. Baciu was the first in Romania to understand the importance of the natural hydrocarbon degassing phenomena and to promote systematic research, through national and international projects. Our first collaborative work was in the frame of a project funded by NATO, entitled “Emission of methane from mud volcanoes of Romania and Italy”. This was followed by other projects, funded by the Romanian National Research Authority and other funding agencies, dedicated to the assessment of the methane flux to the atmosphere in selected areas of Romania.

During the years, a team with specific expertise, unique in Romania, has been built at the Faculty of Environmental Science and Engineering of BBU. The young researchers (master and Ph.D students, postdoctoral researchers) trained by Prof. Baciu have been crucial for the development of the projects, during the field work, analytical investigations, and elaboration of data. Currently a critical mass of scientists is available for developing further projects and test new theories.

There are two main reasons for collaboration with BBU: the reliability of the local research group that allowed us to successfully run various projects and publish together high-quality contributions, and the human dimension of a relation that developed over 17 years. Currently we all belong to the same team, and we want to do more research together, essentially because we love this work.

  1. Întrebare/Question Daniel David (DD): 

Planuri de colaborare pentru viitor (Future academic plans regarding the collaboration with BBU)

Răspuns/Answer:

În acest moment, avem o bază solidă pentru colaborări viitoare, constând în cunoașterea și bazele de date pe care le-am dezvoltat și îmbogățit și interesul comun de cercetare. Intenționăm să continuăm achiziția de date privind emisiile geogene de metan pe teritoriul României. Acestea s-au dovedit comparabile cu alte surse naturale sau antropice, așadar este important să cuantificăm emisiile, pentru a cunoaște mai precis bugetul total al gazelor cu efect de seră.

În ultimii ani, ne-am concentrat atenția asupra producției de metan abiotic prin serpentinizarea rocilor ultramafice. Acest gaz de natură abiogenă este important prin prisma aplicațiilor sale în explorarea unor noi surse de energie (metan și hidrogen), geologie planetară (metanul poate apărea și pe Marte sau pe alte planete), microbiologie și originea vieții. O dezbatere aprinsă animă comunitatea științifică internațională în ceea ce privește existența vieții pe Marte. Prezența metanului în atmosfera marțiană este privită de unii cercetători ca un argument în această privință, știut fiind că acest gaz este atât un produs al vieții, cât și un factor important pentru apariţia ei. Cu toate acestea, metanul poate fi produs și abiotic, în timpul serpentinizării, și se pare că un astfel de proces este posibil și pe Marte. Intenționăm să punem la punct experimente noi, pentru a înțelege mai bine degajarea de metan din roci ultramafice, atât în laborator, cât și în condiții naturale.

At present we have a strong background for the future collaboration, based on the databases we built and on our common research interest. We intend to continue the acquisition of new data on geological methane emissions to the atmosphere on the Romanian territory. The geogenic emissions of methane proved to be comparable to other natural and anthropogenic sources, so it’s important to quantify the output, in order to better constrain the total budget of greenhouse gases.

During the last years, we also focused on the production of abiotic methane induced by the serpentinization of ultramafic rocks. This abiotic gas is important for its implication in the exploration of new energy resources (methane and hydrogen), planetary geology (similar methane can occur on Mars and other planets), microbiology and origin of life. A vivid debate animates the scientific community worldwide regarding the existence of life on Mars. The presence of methane in the Martian atmosphere is seen by some researchers as an argument in this regard, as this gas is both a product and a support for life. However, methane can also be produced abiotically during the serpentinization, and it seems such process is possible on Mars. We plan to setup new experiments intended to increase our understanding on the release of methane from ultramafic rocks, both in the laboratory and under natural conditions.

  1. Întrebare/Question Daniel David (DD): 

Un scurt mesaj pentru comunitatea UBB (Short message to BBU community)

Răspuns/Answer:

În timpul colaborării pe termen lung pe care am avut-o cu UBB, am remarcat o continuă maturizare a abordării științifice. O infrastructură de calitate reprezintă suportul cercetării și aceasta este o premisă importantă pentru obținerea unor rezultate valoroase. Știu că nu e simplu, dar este important să fie promovate studiile multidisciplinare și integrate, în care acțiunea sinergică a unor experți din diferite domenii poate duce la înțelegerea unor fenomene complexe, ce nu pot fi abordate prin cercetări monodisciplinare sau tradiționale. Astfel de inițiative există la UBB și cred că rezultatele sunt încurajatoare.

During my long-standing collaboration with BBU, I have noticed a continuous increase in the maturity of the scientific approach. A good infrastructure is serving the research, and this is a very important premise for valuable scientific contributions. I know sometimes may become challenging, but it is important to promote and develop multidisciplinary and integrated studies, where synergic actions of experts in different disciplines can lead to the understanding of complex phenomena that cannot be investigated by monodisciplinary or traditional approaches. Such initiatives already exist at BBU, and I think the results are rewarding.

Blanka Bartók - doctor în climatologie și şef de lucrări la Departamentul de Geografie al liniei maghiare, Facultatea de Geografie, UBB

Blanka Bartók - doctor în climatologie și şef de lucrări la Departamentul de Geografie al liniei maghiare, Facultatea de Geografie, UBB

bartokblanka
1. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Ne puteţi face o scurtă prezentare a dvs? (Numele şi prenumele, afiliere academică, domeniul de cercetare, motto-ul şi/sau valorile personale) (Providing a brief introduction of the featured leading BBU scientist?)

Răspuns/Response:

Sunt Blanka Bartók, şef de lucrări la Departamentul de Geografie al liniei maghiare, Facultatea de Geografie, Universitea Babeş-Bolyai. Am absolvit geografia la Universitatea Babeş-Bolyai în anul 2004, iar titlul de doctor în climatologie l-am obţinut la Universitatea din Debreţin, Ungaria, în anul 2013. Activitatea mea ştiinţifică se focalizează pe problema schimbărilor climatice, axându-se cu precădere pe tendinţele radiaţiei solare şi pe variaţia componentelor atmosferice care au efect asupra transferului radiativ, cum sunt nebulozitatea, aerosolii sau vaporii de apă. De asemenea, elaborez şi studii de impact, analizând consecinţele schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare, mai ales asupra utilizării energiilor regenerabile. Nu am un motto anume care ar caracteriza atitudinea mea faţă de activitatea ştiinţifică, dar putem încerca un joc de cuvinte: cred în ştiinţă şi îmi place natura, și în acelaşi timp cred în natură şi îmi place ştiinţa.

My name is Blanka Bartók and I am lecturer at the Hungarian Department of Geography, Faculty of Geography, Babeș-Bolyai University. I finished my degree in geography at Babes-Bolyai University in 2004, and I obtained the PhD title in climatology at the University of Debrecen, Hungary, in 2013. Studing our climate system, my scientific activity focuses on the long term changes of solar surface radiation and the other components of the atmosphere having effect on the radiative transfer such as cloudiness, aerosols or water vapor. I also elaborate impact studies assessing the impact of climate change on the different sectors, especially the use of renewable energies. I have no special motto which would characterize my attitude to scientific work, but let’s have a word game here: I believe in science and I really like nature, and in the same time I believe in nature and I really like science. 

2. Întrebare/Question Daniel David (DD):

De ce aţi ales UBB? (Why BBU?)

Răspuns/Response:

După ce am terminat facultatea, am efectuat stagii de cercetare în diferite instituţii din străinătate, dar şi în aceste perioade am continuat colaborarea cu colegii mei de la Universitatea Babeş-Bolyai. Din primul an după terminarea facultăţii sunt implicată continuu în activitatea didactică a departamentului. Probabil datorită acestei relaţii neîntrerupte, niciodată nu am planificat să părăsesc UBB-ul. De fapt, oriunde mă duc în lume trebuie să mă instalez pentru o colaborare internaţională, iar în cazul meu cel mai important este să am o infrastructură de cercetare corespunzătoare. În acest sens, într-adevăr instituţiile cele mai bine cotate în cercetare sunt foarte atrăgătoare. Văd totuşi că şi în sistemul românesc avem posibilitatea să dezvoltăm infrastructura, şi mă bucur că se poate. Până în prezent am reuşit să rezolv problemele de acest gen fie aici la UBB, fie prin colaborari internaţionale, deci de fapt nu am avut niciun dezavantaj din cauză că lucrez aici la Cluj-Napoca. Şi, nu în ultimul rând, având o poziţie pe termen lung în cercetare, am o libertate şi o independenţă care mi se par foarte importante în activitatea ştiinţifică. Astfel, pot să planific strategic şi pe o perioadă mai lungă.

After finishing my degree in geography I worked at different research institutions abroad but still I kept the collaboration with my colleagues from Babeș-Bolyai University. I was also involved in teaching activities of the department even from the first year after my graduation. Probably because this uninterrupted collaboration I have never planned to leave UBB. In fact wherever I go in the world I need to settle for international collaborations. For me the most important thing is to have a proper research infrastructure. In this terms indeed the leader research institutions are very attractive. However here in Romania we also have possibilities to develop the infrastructure, and I'm glad for that. Until now I managed to solve such problems either here or through international collaborations, so there wasn’t any disadvantage because I worked here in Cluj-Napoca. And last but not least having a long-term position in research gives me more freedom and independence in work, which I consider is very important in the scientific research. So I can do long-term planning.

3. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Puteţi să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu? (A brief presentation of the academic achievement)?

Răspuns/Response:

Imediat după susţinerea tezei de doctorat am obţinut o bursă postdoctorală Sciex (Scientific Exchange Programme NMS.CH) finanţată de Guvernul Elveţiei. Prin intermediul acestui grant am avut posibilitatea să efectuez un stagiu de cercetare de un an (2014-2015) la Institute for Atmospheric and Climate Science, Swiss Federal Institute of Technology Zurich (ETH Zurich), în Elveţia. Pe parcursul acestui an am lucrat cu oameni de ştiinţă de renume mondial de la acest institut şi, prin intermediul lor, am colaborat cu cercetători din alte centre de cercetare din întreaga lume. Rezultatele acestor colaborări apar în mai multe articole comune, dintre care cel mai important a fost publicat în revista Nature Communications cu titlul „The Impact of Climate Change on Photovoltaic Power Generation in Europe”.

Immediately after I had defended my doctoral thesis I obtained the SCIEX postdoctoral fellowship (Scientific Exchange Programme NMS.CH) supported by the Swiss Government. Thanks to that I had an one year (2014-2015) postdoc position at the Institute for Atmospheric and Climate Science, Swiss Federal Institute of Technology Zurich (ETH Zurich) in Switzerland. During this year I worked with great scientists from the Institute and thanks to them I also collaborated with researchers from other research centers around the world. The results of these collaborations are reflected in several common articles, the most important entitled “The Impact of Climate Change on Photovoltaic Power Generation in Europe” being published in the journal of Nature Communications.

4. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Care sunt planurile academice de viitor? (Future academic plans?)

Răspuns/Response:

Mă simt foarte norocoasă că am avut şi am şi astăzi prilejul să lucrez cu un colectiv internaţional foarte bine cotat în domeniu. În viitor, aş vrea să continui analizele pe care le-am început chiar la ETH, dar întotdeauna apar alte şi alte probleme, deci avem mereu de lucru. Totuşi, dacă compar stilul de muncă din străinătate cu cel de la UBB, cel mai mult îmi lipseşte acest flux al informaţiilor care există într-un grup de cercetare cu prestigiu. Astfel, pe termen lung aş vrea să stabilesc un grup de cercetare aici la UBB, care să includă doctoranzi şi postdoctoranzi, poate chiar şi din străinătate. Sigur, acest lucru presupune o infrastructura mai performantă, iar prin intermediul unor proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale văd cum s-ar putea atinge acest scop.

I feel very grateful to have the opportunity to work with an international group leader in my research field. In the future I would like to continue the analyses we have already begun at ETH, but new questions are continously arising so we have a lot of work. However if I compare the work style here at UBB and abroad I really miss that information flow existing in prestigious research groups. For this reason one of my future plan is to establish a research group here at UBB involving PhD students and postdocs even from abroad. Of course this assumes more efficient infrastructure, but obtaining national and international research projects I see possibilities to achieve this goal.

5. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Un scurt mesaj către comunitatea UBB? (A short message to the BBU academic community?)

Răspuns/Response:

Dacă ar fi să sintetizez cele mai importante experienţe pe care le-am avut în activitatea mea, trebuie să vă spun că cel mai important este să lucrezi eficient, să nu pierzi timp şi energie cu activităţi superficiale, nici în cercetare, nici în activitatea didactică. Pregătirea ştiinţifică care poate fi obţinută la UBB este la nivel internaţional, deci trebuie numai să privim înainte şi să valorificăm rezultatele noastre şi pe plan mondial. În acest sens, nu pot decât să-i încurajez pe toţi colegii mei.

If I conclude the most important experiences I had in my work, I must say that the most important thing is to work efficiently, not to waste time and energy for superficial activities either in teaching or in research. The scientific education obtained at UBB could reach international level so we only need to look ahead and capitalize our results worldwide. In this terms I can only encourage all of my colleagues.

Maria Ercsey-Ravasz – fizician și cercetător științific cu PhD obtinut în fizică la Facultatea de Fizică, UBB și în Tehnologia Informației la Universitatea Catolică Péter Pázmány din Budapesta

Maria Ercsey-Ravasz – fizician și cercetător științific cu PhD obtinut în fizică la Facultatea de Fizică, UBB și în Tehnologia Informației la Universitatea Catolică Péter Pázmány din Budapesta

Poza11. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare (Numele şi prenumele, afiliere academică, domeniul de cercetare, motoul şi/sau valorile personale) (A brief introduction of the featured leading BBU scientist)

Răspuns/Response:

Mă numesc Maria Ercsey-Ravasz, sunt fizician, momentan cercetător științific la UBB la Facultatea de Fizică. Am terminat doctoratul în 2008 printr-un program de cotutelă, în parte în Fizică, aici la UBB, conducătorul meu științific a fost domnul Prof. Zoltán Néda, iar pe de altă parte în Tehnologia Informației la Universitatea Catolică Péter Pázmány din Budapesta, sub conducerea domnului Prof. Tamás Roska. Domeniul meu de cercetare e foarte divers, lucrez mai ales pe proiecte interdisciplinare. O direcție importantă începută încă în timpul doctoratului este legat de analog computing și folosirea sistemelor dinamice pentru rezolvarea unor probeme foarte grele de optimizare. O altă direcție este știința rețelelor, pe care o aplicăm în diferite domenii interdisciplinare. Cel mai important domeniu de interes este neuroștiința unde teoria rețelelor poate fi aplicată pentru a înțelege structura creierului. Poate unii ar spune că cea ce fac nici nu mai e fizică, dar eu cred că totul e fizică, – asta fiind un fel de moto al meu. Modul în care un fizician studiază orice sistem este de folos în fiecare domeniu de la matematică până la biologie, de la tehnologia informației până la economie.

 My name is Maria Ercsey-Ravasz, I am a physicist, currently a researcher at UBB at the Faculty of Physics. I obtained my PhD in 2008 through a joint program, partly in Physics here at UBB under the supervision of Prof. Zoltán Néda, on the other side in Information Technology at the Péter Pázmány Catholic University in Budapest, my supervisor was Prof. Tamás Roska. My research interests are very diverse, I work mainly on interdisciplinary topics. One main direction I started already during my PhD is related to analog computing and using nonlinear dynamical systems to solve hard optimization problems. Another direction is network science, which we use in many different interdisciplinary domains. Here my main interest is related to neuroscience where graph theory can be used to understand the structure of the brain. Maybe some people would say that my research is not even physics anymore. For those I say that everything is Physics – you can take this as a motto of mine. The way a physicist studies and tries to understand any system can be of use in any field form mathematics to biology, from information technology to economy.

 2. Întrebare/Question DD: Vă rog să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu (A brief presentation of the academic achivement)

Răspuns/Response:

După trei ani de postdoctorat în SUA, m-am întors la UBB cu o bursă Marie Curie, am primit și un grant de Tinere Echipe (finanțat de Guvernul României). În timpul acestor proiecte am avut mai multe rezultate importane. Deja de câțiva ani colaborez cu un grup de neuroanatomiști din Lyon, Franța, conduși de Dr. Henry Kennedy și cu Dr. Zoltán Toroczkai, profesor la Universitatea Notre Dame, Indiana, SUA, la care am fost postdoctorand. Scopul cercetării este să investigăm structura creierului, mai ales legăturile dintre diferitele zone funcționale ale creierului. În 2013 am fost coautoarea  unui articol apărut în Science, cu titlul: “Arhitecturi corticale de mare densitate” și prezintă rezultatele obținute în ultimii ani. (”Cortical high-density counterstream architectures” http://www.sciencemag.org/content/342/6158/1238406.abstract ).

Sarcina mea și a d-lui Toroczkai ca fizicieni era analizarea și modelarea datelor experimentale obținute de neuroanatomiști. Am demonstrat că zonele cerebrale apropiate sunt conectate mai intens, iar densitatea conexiunilor scade în mod consistent (descris matematic) cu distanța. Pe baza acestei simple reguli de distanță am construit un model care a explicat multe caracteristici ale rețelei zonelor funcționale a creierului.  Detaliile acestor rezultate au fost deasemenea  publicate într-un jurnal prestigios Neuron (Ercsey-Ravasz et al., Neuron 80(1), 184, 2013). (http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0896627313006600 )

After three years of postdoctoral fellowship in the USA, I returned to UBB with an International Incoming Marie Curie Fellowship. I also obtained a Young Research Groups grant form the Romanian Governement. During these projects I had several important results. In the last few years I have been colaborating with a neuroanatomist group form Lyon, France, led by dr. Henry Kennedy and also with Prof. Zoltán Toroczkai from University of Notre Damen, IN, USA; where I have been postdoc. The goal of our research has been to investigate the structure of the brain, the network formed by connections between different functional areas. In 2013 I co-authored a review paper that appeared in Scienceentitled: ”Cortical high-density counterstream architectures” and summarizes our results obtained in this area. (http://www.sciencemag.org/content/342/6158/1238406.abstract ).

My role together with Prof. Toroczkai as the physicist part of the group has been analyzing and modeling of the data provided by the neuroscientist’s experiments. I have demonstrated that the number of connections is greatest between areas that are closest, and the number declines in a consistent (mathematically described) pattern as distance increases. Based on this simple distance rule we developed a network model, which predicts many properties of the inter-areal cortical network. These results have also been published in a prestigious journal, Neuron (Ercsey-Ravasz et al., Neuron 80(1), 184, 2013).

(http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0896627313006600 )

 3. Întrebare/Questions DD: Care sunt planurile academice de viitor? (Future academic plans)

Răspuns/Response:

Nu de mult am fost angajată ca cercetător științific la UBB, așa că pot să mă ocup numai de cercetare, ceea ce era totdeauna visul meu. Vreau să extind grupul de cercetare pe care-l conduc, iar anul viitor vreau să obțin abilitarea ca să pot conduce doctorate. Cel mai important, vreau să continui cercetarea în domeniul neuroștiinței, care momentan mă fascinează cel mai mult. Știința rețelelor poate fi aplicată și pentru analiza rețelelor funcționale din creier, și cred că poate aduce rezultate importante care ar ajuta la înțelegerea unor funcții de procesare din creier, sau găsirea unor proprietăți sau elemente importante care se modifcă în cazul bolilor neurologice. În acest domeniu și cel mai mic avans poate deveni semnificativ.

I have been recently hired at UBB as a research fellow, so I can fully concentrate on research, that has always been my dream.  I want to extend my reserach group and next year I want to sustain the habilitation exam so I can supervise PhD students. Most importantly, I want to continue my research in neuroscience, which fascinates me most at the moment. Network science can be applied also for studying functional networks of the brain and I think it can bring important results that can bring us closer to understanding cognitive processes or find properties that get modfied during neurological disorders. In this domain any small step forward can become highly relevant.

 4. Întrebare/Question DD: De ce aţi ales UBB? (Why BBU?)

Răspuns/Response:

În cazul meu întrebarea e mai degrabă: de ce am ales România?

După doctorat am primit o ofertă bună pentru o poziție de cercetare în grupul domnului Prof. Zoltán Toroczkai la Universitatea Notre Dame (printre top 25 universități în America), astfel împreună cu soțul am plecat în America. Acolo în cadrul Facultății de Fizică este un centru de cercetare: Interdisciplinary Center for Network Science and Applications, sau ICeNSA (http://icensa.nd.edu), condus de domnul Prof. Zoltán Toroczkai. Într-adevăr în acești trei ani am lucrat pe proiecte fascinante și foarte diverse. A fost o investiție foarte bună pentru cariera mea și o experiență interesantă și importantă de a vedea o lume atât de diferită. E greu de explicat rațional de ce voiam să ne întoarcem. Ne-a plăcut să petrecem acolo trei ani, să vizităm orașe ca Chicago, New York, Boston etc. Totuși nu ne-am putut imagina să rămânem acolo definitiv.  Este o altă cultură, care nu simțeam că ar putea deveni a noastră.

Desigur ne-au lipsit și părinții, prietenii, orașele europene.  Este așa de plăcut să mă plimb în centrul Clujului, când mă gândesc că în America unde am fost eu nu erau nici măcar trotuare.

Odată întors la Cluj era clar că cea mai bună alegere e să lucrez la UBB. Visul meu era să mă ocup numai de cercetare. Aceasta acum a devenit realitate. Sper să pot să aduc rezultate importante în continuare.

In my case the question sounds more like: why Romania? After my PhD I got a great offer for a postdoctoral fellowship from Prof. Zoltán Toroczkai at the University of Notre Dame (in the top 25 universities in the USA), so together with my husband we went to the USA. At the Physics Department there is a research center called Interdisciplinary Center for Network Science and Applications, or iCeNSA  (http://icensa.nd.edu). Indeed, I worked on many diverse interdisciplinary projects there. It was a great investment for my carrier and a fascinating experience to see a world and a culture so different from ours. It is hard to explain rationally why we wanted to come back home. We enjoyed spending three years there, visiting cities like Chicago, New York, Boston, but still we could not imagine us remaining there. Is a very different culture, which we could not feel it could become ours. And of course we missed our parents, friends, the European cities. It is so great to walk in the center of Cluj especially if one thinks that there weren’t even sidewalks where we have been in the USA. Once back in Cluj, it was clear that the best choice would be to work at UBB. My dream was to work only in research, and this has become reality. I hope I can continue doing exciting research and bringing important results.

 5. Întrebare/Question DD: Un scurt mesaj către comunitatea UBB? (A short message to the BBU academic community?)

Răspuns/Response:

Sunt mulți tineri care după un doctorat sau postdoctorat făcut în străinătate vor să se întoarcă acasă. Cred că trebuie să ne concetrăm să-i aducem înapoi. Apreciez mult inițiativa universității de a deschide posturi pentru cercetători, fiindcă instituțiile de cercetare din oraș sunt din domenii foarte specifice. Dacă vrem să crească prestigiul universității trebuie să avansăm și în domeniul cercetării fundamentale.

There are many young fellows who would like to come back home after a few years spent abroad as PhD students or postdoctoral fellows. I think we must concentrate on bringing them back home. I appreciate the initiative of the University to open positions for researchers, because the research institutes in the town are all focusing on highly specific domains. If we want the prestige of the university to grow we need to focus more on fundemantal research.

Legătură spre pagina academică personală/CV/Link to personal academic homepage/CV:

http://sirius.phys.ubbcluj.ro:33380/ercsey-ravasz/index.html

Prof. dr. Neda Zoltan - Cercetător în fizică statistică cu aplicații interdisciplinare

Prof. dr. Neda Zoltan - Cercetător în fizică statistică cu aplicații interdisciplinare

1

 1. Întrebare/Question Daniel David (DD): Vă rog să vă faceţi o scurtă prezentare.

Răspuns/ Response:

Neda Zoltan, sunt profesor univ. la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, profesor univ. asociat la şcoala doctorală de fizică a Univ. Eotvos Lorand din Budapesta (Ungaria) şi membru extern al Academiei Ungare de Ştiinţe. Domeniul de cercetare este fizica statistică cu aplicaţii interdisciplinare. Sunt interesat în special de fenomene colective emergente, tranziţii de fază, fenomene stohastice şi de formări spontane de structuri în sisteme complexe. Consider cercetarea nu ca o profesie, ci mai degrabă ca un hobby intelectual. Pentru mine este mai importantă curiozitatea umană amplă decat o strictă specializare într-un domeniu îngust al ştiintei. Sunt deschis întotdeauna la probleme şi domenii noi în care pot valorifica cunoştinţele mele teoretice în fizică şi matematică.

I am Zoltan Neda, professor of theoretical physics at the Babes-Bolyai University of Cluj, professor at the doctoral school in physics education at the Lorand Eotvos University from Budapest (Hungary) and external member of the Hungarian Academy of Sciences. My research field is statistical physics with interdisciplinary applications. I am interested in collective emergent phenomena, phase transitions, stochastic phenomena and spontaneous pattern formation in complex systems. I consider research as an intellectual hobby and not as a profession. For me a wide intellectual curiosity is more important than a strict specialization in a narrow field of science. I am always open to new and challenging interdisciplinary problems in which I can use the physical and mathematical methods that I master.

2. Întrebare/Question DD: Vă rog să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu (A brief presentation of the academic achivement)

Răspuns/ Response:

Am publicat două articole în Nature, ambele în domeniul auto-organizării spontane. În primul articol am investigat apariţia sincronizării spontane în aplauzele ritmice, oferind o descriere teoretică pe baza unui model simplu. În al doilea articol am investigat formarea spontană de structuri spiralate în procesul de fragmentare a straturilor subţiri. Ambele studii au pornit de la observarea experimentală a unui fenomen emergent fascinant, o problemă simplă care nu a fost abordată anterior.

I published two scientific papers in “Nature”, both of them dealing with the spontaneous auto-organization phenomena. In the first work we studied the formation and dynamics of the rhythmic applause, giving a theoretical description based on a simple analytically solvable model. In the second work we studied the spontaneous formation mechanism of spiral cracks during the fragmentation process of thin layers. Both studies were motivated by the experimental observation of a fascinating and simple phenomenon, which has never been scientifically investigated before.
3. Întrebare/Questions DD: Care sunt planurile academice de viitor? (Future academic plans

Răspuns/ Response:

Aş dori să continui cercetările mele în domeniul fenomenelor colective şi al auto-organizării spontane, studiind probleme interdisciplinare. Am multe probleme interesante în traistă care tot aşteaptă să îmi fac timp pentru ele. M-aş bucura mult de un an sabatic în care aş avea prilejul să lucrez mai mult la aceste probleme şi aş avea prilejul pentru a efectua noi colaborări internaţionale. Mă fascinează totodată fundaţia gândirii noastre în fizică, sistemul de postulate pe care s-a croit spațiu-timpul fizicii, paradigma noastră actuală de gândire în fizică. Doresc să scriu o carte de popularizare pe această tematică.

 I would like to continue my research in the area of emerging auto-organization studying interdisciplinary problems. I do have many interesting problems in my pocket, which needs time to be finalized. I would be happy thus for a sabbatical year in which all these problems could be finalized and to start new international collaborations. I am fascinated by the foundation of our scientific thinking, the basic postulates of physics on which the physical space-time and our thinking paradigm is tailored. I am planning to write a science popularization book on this field.

4. Întrebare/Question DD: De ce aţi ales UBB? (Why BBU?)

Răspuns/ Response:

Deşi am lucrat în multe ţări, şi mi s-a oferit prilejul de a rămâne permanent la universităţi de prestigiu din SUA sau Norvegia, la UBB m-am simţit şi mă simt cu adevărat acasă. De strada Kogălniceanu mi se leagă toată educaţia şcolară şi universitară. Vizavi de clădirea centrală a UBB, la liceul Bathory, am studiat timp de 12 ani, după care am traversat strada şi am studiat la Facultatea de Fizică încă patru ani. Tot aici mi-am finalizat şi doctoratul. UBB mi-a oferit o atmosferă primitoare în care nu am fost presat să produc rezultate numai de dragul de a publica. Mi s-a oferit posibilitatea de a nu deveni un specialist într-un domeniu limitat şi să am oportunitatea de a mă juca cu toate problemele care mi s-au părut fascinante. Am avut libertatea de a alege ce vreau să cercetez şi am avut parte de studenţi extraordinari. Colegii mă sprijină şi mă ajută în toată activitatea didactică şi de cercetare.

Although I have worked in many countries and physics institutes and I was given the opportunity to get a tenure position in prestigious universities in USA and Norway, I considered that I am really at home here at the BBU. My whole education is linked to the Kogalniceanu Street in Cluj. Just the opposite site from the Central Building of the BBU is the Bathory high school where I studied 12 years, after which I crossed the street and continue 4 years of study at the Physics Faculty. Here I finalized also my PhD studies. The BBU offered me a welcoming and peaceful atmosphere in which I was not forced to produce scientific results only for the sake of publishing. They gave me the possibility of not becoming a specialist in a narrow field of science and to play with all the fascinating problems that I encountered in my carrier. I was given a liberty for freely choosing my research field and I had the opportunity to work with extraordinary students. I feel that my colleagues are behind me in my whole academic and scientific activity.

5. Întrebare/Question DD: Un scurt mesaj către comunitatea UBB? (A short message to the BBU academic community?)

Răspuns/ Response:

Să nu cădem în capcana scientometriei cantitative. Cercetarea este mai degrabă o artă şi nu o industrie. Nu neapărat numărul de publicaţii sau numărul de granturi câştigate este produsul şi valoarea reală a cercetării. Valoarea adevărată sunt studenţii cărora le cultivăm curiozitatea şi rigurozitatea ştiinţifică şi rezultatele care sunt acceptate şi discutate de comunitatea ştiinţifică. În zilele noastre, e foarte uşor să publici fiindcă numărul revistelor de specialitate creşte exponenţial, iar publicatul a devenit o afacere profitabilă pentru edituri. Este mult mai greu să faci ca cele publicate să fie citite şi să aibă un impact ştiinţific. În această ultimă direcţie ar trebui sa ne concentrăm la UBB.

My message would benot to fall in the trap of quantitative scientometry. Science is much more like an art than industry. Not necessary the number of publications or the number of managed research grants gives the real value of the scientific research. The students we raise, the curiosity that we open in their minds and the results that are accepted and discussed in the international scientific community give the real value of the scientific research. Nowadays, due to the exponentially increasing number of scientific journals and the financial interest of the editing companies it became easy to publish any work. It is much harder to make your work having an impact and to be read and discussed by many researchers. The real scientific results are however given by these late criteria, and here at the BBU we have to focus in such directions.

______________________________________
Legătură spre pagina academică personală/CV/Link to personal academic homepage/CV: www.phys.ubbcluj.ro/~zneda

Dr. Mihai Pușcaș - Cercetător Științific II la Grădina Botanică ALEXANDRU BORZA

icon_ubb

Dr. Mihai Pușcaș - Cercetător Științific II la Grădina Botanică ALEXANDRU BORZA

icon_ubb

1.    Întrebare/Question Daniel David (DD):

Ne puteţi face o scurtă prezentare a dvs.? (Numele şi prenumele, afiliere academică, domeniul de cercetare, motto-ul şi/sau valorile personale)  (Providing a brief introduction of the featured leading BBU scientist?)

Răspuns/Response:

Mă numesc Mihai Pușcaș și sunt Cercetător Științific II la Grădina Botanică „Alexandru Borza”, unde lucrez de 16 ani. Din anul 2008 sunt doctor în Biologie, atât al Universității Babeș-Bolyai, cât și al Universității Joseph Fourier din Grenoble (Franța). Activitatea mea de cercetare s-a desfășurat în special în domeniul biogeografiei și ecologiei alpine, prin studii focalizate pe structura, funcționarea și dinamica ecosistemelor herbacee de altitudine din Carpați și din celelalte lanțuri muntoase importante ale Europei. Am fost constant interesat de aplicarea unor tehnici novatoare în aceste două mari ramuri ale biologiei, și aici aș menționa utilizarea markerilor genetici în abordări de ecologie moleculară și filogeografie. De asemenea, un domeniu dinamic în care am activat îl constituie studiul impactului schimbărilor macroclimatice asupra compoziției și funcționării ecosistemelor naturale.

My name is Mihai Pușcaș and I am Senior Researcher at Alexandru Borza Botanical Garden, where I have been working since 2000. I am Doctor in Biology of both Babeș-Bolyai University and Joseph Fourier University in Grenoble (France) since 2008. My research interests cover especially the fields of biogeography and alpine ecology, with a focus on the structure, functioning and dynamics of alpine herbaceous ecosystems in the Carpathians and other major mountain ranges of Europe. I was constantly interested in the application of innovative techniques in these two major branches of biology, and here I would mention the use of genetic markers in molecular ecology and phylogeography. Also, a dynamic field in which I have worked was to study the impact of macroclimatic changes on the composition and functioning of natural ecosystems.

 2. Întrebare/Question DD:  De ce aţi ales UBB? (Why BBU?)

Răspuns/Response:

Alegerea a venit de la sine. Ca formație de bază sunt botanist, acest domeniu fascinant al biologiei fiind o pasiune din copilărie. Grădina Botanică a universității noastre este un reper pentru studiile de botanică, iar școala de botanică Clujeană (sensu lato) are o tradiție ce începe în secolul al XIXlea, reputația câștigată în timp depășind granițele țării. Am fost cooptat în anul 2000 într-o nouă echipă de cercetători ce se înființa în această instituție și care avea ambiția să aducă un suflu nou în studiile de botanică ce se desfășurau în cadrul Grădinii Botanice. Am întâlnit un mediu fertil și stimulant intelectual, lucru care m-a convins destul de repede că pot să realizez proiecte științifice importante exact în domeniul în care doream să activez. Încă de la începutul carierei am avut contacte științifice intense cu laboratoare experimentate din afara României, doctoratul desfășurându-se în sistem de co-tutelă cu Universitatea din Grenoble, care găzduiește unul dintre cele mai importante laboratoare de ecologie alpină din Europa. Să continui și să dezvolt la Cluj teme "fierbinți" de cercetare a constituit o provocare, care din fericire a primit in situ suportul necesar.

The choice came naturally. My background is as a botanist, this fascinating area of biology being a passion since childhood. The Botanical Garden of our university is a reference for the studies in botany. The Botanical School in Cluj (sensu lato) has a tradition that dates back to the 19th century, its reputation crossing the national borders. I was recruited in 2000 in a new research team that was set up in this institution, aiming to upgrade the botanical studies that had taken place in the Botanical Garden. I met a fertile and stimulating intellectual environment, which quickly convinced me that I could implement important scientific projects exactly in the field where I wanted to work. Since the beginning of my career I've had intense scientific contacts with highly ranked laboratories from abroad, my Ph.D. training being a joint project between BBU and the University of Grenoble, which hosts one of the most important laboratories in Europe in alpine ecology. To continue and develop 'hot' research topics in Cluj was a challenge, which fortunately received in situ support.

 3. Întrebare/Question DD: Puteţi să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu? (A brief presentation of the academic achievement)?

Răspuns/Response:

În acest context, menționez câteva rezultate relevante referitoare la studiile pe care le-am realizat legate de schimbările macroclimatice actuale și efectele lor asupra ecosistemelor naturale. Subiectul acesta este un foarte "fierbinte" nu doar în știință, ci și în societatea umană în general, cu toate implicațiile ce decurg în deciziile politice și economice pe care trebuie să le luăm în prezent. Lipsa unor date concrete face dificil procesul de realizare a unor scenarii realiste privind impactul aceste schimbări în funcționarea și evoluția sistemelor biologice naturale. În cadrul unor consorții largi ce înglobează cele mai importante laboratoare implicate în studiul ecosistemelor alpine din Europa, am întreprins primele studii de acest tip. Rezultatele indică faptul că deja la nivelul ecosistemelor alpine din Europa putem sesiza schimbări în structura lor, detectând un fenomen general de termofilizare, cu potențiale implicații negative pe termen mediu și lung. Calitatea datelor obținute a fost certificată printr-o serie de articole publicate în cele mai importante reviste de profil (Science, Nature Climate Change, Global Change Biology). Impactul cercetărilor noastre în lumea științifică a fost major, articolele respective fiind incluse în Web of Science în categoria Highly Cited Paper (între cele mai citate 1% articole din categoria Environment/Ecology). Doresc să menționez faptul că astfel de rezultate s-au obținut într-un termen lung, în peste 11 ani de la începutul experimentelor. Într-o lume a științei în care timpul nu mai are răbdare (ca să-l parafrezez pe Marin Preda), este destul de dificil de conceput, finanțat și menținut astfel de aparate experimentale, cu toată evidența unor rezultate importante și cu impact. Dar în cadrul consorțiului am reușit să menținem siturile de studiu active și chiar să amplificăm cadrul lor conceptual, astfel încât și pe viitor preconizăm alte rezultate cel puțin la fel de interesante ca cele obținute deja.

In this context, I mention some relevant results of the studies that I have realized in the field of the current macroclimatic changes and their effects on natural ecosystems. This subject is very 'hot' not only in science but also in human society in general, with all its implications in political and economic decisions that we need to take in the present. The lack of concrete data makes it difficult to produce consistent scenarios on the impact of these changes in the functioning and evolution of natural biological systems. We have conducted the first such studies in large consortiums including the most important laboratories in Europe in the field of alpine ecology. The results indicate that we can already detect changes in the structure of alpine ecosystems in Europe, indicating a general phenomenon of thermophilization, with potentially negative medium- and long-term effects. The quality of our research output has been certified by a series of articles published in very important journals (Science, Nature Climate Change, Global Change Biology). The impact of our research was significant, these papers ranking as Highly Cited Papers (between 1% most cited articles of the category Environment/Ecology) in Web of Science. I would like to highlight that such results were achieved as a result of a long-term activity (i.e., more than 11 years from the beginning of the experiments). In a world of science where time has lost its patience (to paraphrase Marin Preda once again), it is difficult to conceive, financed and maintained such experimental systems. But within our consortium we managed to keep the study sites active and even to amplify their conceptual framework, so that in the future we expect other results at least as interesting as those already obtained.

 4. Întrebare/Questions DD: Care sunt planurile academice de viitor? (Future academic plans?)

Răspuns/Response:

În continuare aș dori să aprofundez domeniile de cercetare deja abordate privind ecosistemele de altitudine din Carpați și celelalte masive muntoase ale Europei, cărora să le adaug noi direcții. Munca de peste 15 ani în studiul fitodiversității lanțului Carpatic a condus la o bază de date impresionantă și o expertiză importantă privind distribuția, structura și caracteristicile taxonilor de altitudine și a comunităților de plante în care aceștia se găsesc. O parte a fost explorată ducând la o serie de publicații biogeografice sau de macro-ecologie. De asemenea, colaborările internaționale dezvoltate permit accesul la date similare ale colegilor din alte centre ale studiului biodiversității montane din Europa. Un proiect ambițios pe care îl întrevăd este legat de un viitor centru focalizat pe studii privind biodiversitatea Carpaților, similar celor existente în vestul Europei pentru Alpi, ecosistemele arctice etc. Aceasta ar permite o coagulare mai bună a expertizei existente la Cluj, atât prin implicarea colegilor din UBB, cât și a colaboratorilor noștrii din centre similare.

In the future, I would like to elaborate on the research areas already initiated, by adding new directions. Studying the Carpathian plant diversity has produced an impressive database over the past 15 years and also a significant expertise on distribution, structure and characteristics of high mountain taxa and plant communities in which they occur. Part of it has been explored, leading to a series of publications in biogeography and macro-ecology. Additionally, international collaborations developed over time allow access to similar data of colleagues from other centers specialized in the study of mountain biodiversity in Europe. An ambitious project that I see in the future is linked to a biodiversity research center focused on the Carpathians, similar to those in Western Europe developed for the Alps, Arctic ecosystems, etc. This would allow a better valorization of existing expertise in Cluj, involving colleagues from BBU as well as our collaborators from similar centers.

5. Întrebare/Question DD: Un scurt mesaj către comunitatea UBB? (A short message to the BBU academic community?)

Răspuns/Response:

Universitatea Babeș-Bolyai a dovedit excelență pe toate planurile privind performanța academică, situându-se constant în ultimii ani pe primul loc din România în toate ranking-urile universitare internaționale. Ar fi de subliniat îndeosebi rezultatele privind importanța și impactul cercetării desfășurate aici, ce reflectă de fapt competența ridicată și munca susținută a colegilor mei din toate domeniile academice. Sunt onorat că fac parte din acestă comunitate și am convingerea că printr-o coagulare mai bună a resurselor și competențelor actuale, prin cooptarea colegilor noștrii mai tineri care dovedesc performanță în activitatea lor curentă, vom reuși să pastrăm și să amplificăm pe viitor acest mediu stimulativ pe care l-am gasit când eu am fost integrat în Alma Mater Napocensis. Traditio Nostra Unacum Europae Virtutibus Splendet!

BBU has proven its excellence in all academic areas, being ranked constantly in the last years as the first university of Romania, in all international university rankings. The importance and impact of the research conducted here should be particularly emphasized, reflecting the high competence and hard work of my colleagues in all academic fields. I am honored to be part of this community. At the same time I am convinced that we shall preserve and amplify the stimulating environment, found here when being inducted into Alma Mater Napocensis, through a better valorization of the resources and skills that currently exist, and by involving our younger colleagues proving performance in their current work.Traditio Nostra Unacum Europae Virtutibus Splendet!

Conf. univ. dr. Alida Timar-Gabor - Facultatea de Știința și Ingineria Mediului

Conf. univ. dr. Alida Timar-Gabor - Facultatea de Știința și Ingineria Mediului

pic
1. Întrebare/Question Daniel David (DD):

Ne puteţi face o scurtă prezentare a dvs.? (Numele şi prenumele, afiliere academică, domeniul de cercetare, motto-ul şi/sau valorile personale)  (Providing a brief introduction of the featured leading BBU scientist?)

Răspuns/Response:

  • Mă numesc Alida Timar-Gabor. Am absolvit Facultatea de Fizică la Universitatatea Babeș-Bolyai în anul 2005. Am fost angajată în cadrul Universității Babeș-Bolyai în anul 2008 la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului. Sunt doctor în fizică din anul 2010, iar în anul 2015 am obținut abilitarea și calitatea de conducător de doctorat în domeniul Știința Mediului. Actualmente sunt conferențiar universitar în cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului și Cercetător Științific grad I în cadrul Centrului de Radioactivitatea Mediului și Datare Nucleară, Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe. Sunt liderul Laboratorului de Datare și Dozimetrie prin Luminescență, domeniile mele principale de interes fiind: datarea prin luminescență, radioactivitatea naturală, dozimetria cu corp solid aplicată în studii de mediu și dozimetria retrospectivă de accident. Nu m-am gândit niciodată la un motto, dar în una din lecturile recente am citit blazonul familiei Shackleton "Fortitudine vincimus (By endurance we conquer)", iar acest motto m-a impresionat. Mi-aș permite sa îl parafrazez în cuvinte mai sărace: lucrurile importante și trainice se obțin doar prin eforturi pe măsură.
  • My name is Alida Timar-Gabor. I graduated at the Physics Faculty, Babeș-Bolyai University in 2005. I started working for the Babeș-Bolyai University in 2008, at the Faculty of Environmental Sciences and Engineering. I am Doctor in physics since 2010, and in 2015 I defended my habilitation in Environmental Sciences. Currently I am an associate professor at the Faculty of Environmental Sciences and Engineering and a Research Professor at the Center of Environmental Radioactivity and Nuclear Dating, Institute for Interdisciplinary Research on Bio-Nano-Science. I am the leader of the Laboratory for Luminescence Dating and Dosimetry, my main fields of interest being: luminescence dating, natural radioactivity, solid state dosimetry applied in environmental studies and retrospective accident dosimetry. I have never thought of a motto, but in a recent lecture I came across the motto of the Shackleton family "Fortitudine vincimus (By endurance we conquer)", and these words inspired me. I would allow myself to rephrase this motto into simpler words: significant and long lasting things are obtained only through comparable efforts.
2. Întrebare/Question DD: De ce aţi ales UBB? (Why BBU?)

Răspuns/Response:

  • Am avut ocazia să părăsesc țara pentru a lucra cu grupuri mai experimentate în cercetare. Totuși, nu am părăsit niciodată universitatea pentru perioade îndelungate. Proiectele ERC sunt portabile, directorul de proiect putând să își implementeze proiectul chiar și după câștigarea lui în altă instituție. Prin prestigiul lor, proiectele ERC sunt dorite de marile universități din Europa, unele dintre ele avand chiar politica de a invita personal directorii de proiecte ERC să își desfășoare activitatea în cadrul lor. Trebuie să recunosc că am fost tentată de ideea aceasta. De ce totuși UBB? Pentru că cred că în România o altă instituție nu mi-ar fi putut oferi mai mult, dar mai ales pentru că UBB este Alma Mater.  Chiar și acum când trec pe coridoarele facultății la care am studiat, eu simt o emoție aparte. Dacă și studenții mei de acum vor avea măcar o fărâmă din acest sentiment peste 10 ani, eu voi fi mulțumită.
  •  I had the opportunity to leave the country for joining experienced groups that are at the forefront of research in my field. However, I never left the university for extended periods. ERC projects are portable, the principal investigator being able to implement the project even after contracting it in a different institution. Because of the prestige they bring, ERC projects are desired by top universities in Europe, some of which have the policy of inviting for hosting and hiring the principal investigators of ERC projects. I must admit that I was tempted by this idea. However, why BBU? I chose BBU because I believe that in Romania no other institution is able to offer me a better climate, but above all because BBU is Alma Mater. Even now, when crossing the corridors of the faculty where I studied I feel a special emotion. If my students will feel a shred of this emotion in 10 years from now, I'll be satisfied.
3. Întrebare/Question DD: Puteţi să ne faceţi o scurtă prezentare a realizării academice care a prilejuit acest interviu? (A brief presentation of the academic achievement)?

Răspuns/Response:

  • În ultimii ani am avut o activitate de cercetare fructuoasă dovedită prin publicații, dar mai ales prin colaborările internaționale cu cele mai importante personalități din domeniul în care activez și anume domeniul datării prin luminescență. Am avut de asemena șansa de a primi recunoaștere pentru rezultatele mele prin diverse premii naționale și internaționale cum ar fi Premiul Grigore Cobălcescu al Academiei Române pentru anul 2012, Premiul Ad Astra pentru excelență în cercetare în anul 2014, Premiul Danubius Young Scientist Award 2015, Bursa L`Oreal-UNESCO pentru femeile din stiință 2015 etc. Am avut în plus o activitate didactică intensă care mi-a permis selectarea unor studenți dedicați reușind să cogulez în jurul activităților mele un tânăr și entuziast grup de cercetători. Toate acestea au fost încununate de câștigarea proiectului ERC INTERPTRAP „Integrated dating approach for terrestrial records of past climate using trapped charged methods”, primul proiect finanțat de Consiliul European al Cercetării în domeniul științelor exacte în Romania și primul si deocamdata singurul proiect ERC câștigat de către o universitate din  țară.
  • Over the past years I have had a fruitful research activity proven by publications, but most notably by the international collaborations I have engaged in with the highest authorities in my main research field, which is luminescence dating. I have also had the chance of receiving recognition for my results through several national and international awards such as the Grigore Cobălcescu Award of the Romanian Academy for the year 2012, the Ad Astra Award for excellence in research for the year 2014, Danubius Young Scientist Award in 2015, L’Oreal-UNESCO Award for Women in Science 2015 etc. In addition, my intensive teaching activity has allowed me to select a few dedicated students, thus forming a group of young enthusiastic researchers. All of these culminated in the granting of the ERC project INTERTRAP „Integrated dating approach for terrestrial records of past climate using trapped charged methods”, the first project financed by the European Research Council in the field of experimental sciences in Romania and the first and so far the only ERC project awareded to a university in our country.     
 4. Întrebare/Questions DD: Care sunt planurile academice de viitor? (Future academic plans?)

Răspuns/Response:

  • Proiectele ERC sunt proiecte de cercetare fundamentală, iar această direcţie de finanţare este considerată, după ştiinţa mea, cea mai înaltă linie de finanţare din Europa. Cercetarea fundamentală implică un grad sporit de risc. Din acest considerent, eşecul ştiinţific este considerat absolut acceptabil în cazul proiectelor ERC. În momentul de faţă, planul meu academic şi dezideratul principal sunt să reuşesc să îndeplinesc obiectivele proiectului, iar INTERTRAP să fie un succes. Am încredere că dacă voi reuşi acest lucru, o mulţime de alte lucruri extraordinare mi se vor întâmpla de la sine. Implementând proiectul în România, pe lângă cercetarea fundamentală care stă la baza proiectului, INTERTRAP îşi propune şi o dezvoltare majoră a prezentului laborator în care lucrez într-un laborator care să îmbine datarea prin metode luminescente cu datarea prin rezonanţă electronică de spin. Acesta va fi un laborator unic în Europa de Sud Est şi unul dintre puţinele laboratoare de acest tip din lume. Sper astfel ca în maxim un an să pot să îmi desfăşor activităţile într-un laborator modern şi încăpător, aşa cum am visat întotdeauna.
  • The ERC funded projects represent projects that aim at fundamental research and, to my knowledge, ERC funding is considered the most prestigeous funding line in Europe. Fundamental research is inherently a high risk process. In consequence, scientific failure within the ERC projects is considered to be perfectly acceptable.  At this moment, my academic plan and main purpose are to succeed in accomplishing the project’s objectives in order for the INTERTRAP to be a success. I am confident that if I will achieve this goal, many great things will consequently happen by nature.  Besides the fundamental research INTERTRAP is based on, implementing this project in Romania aims for a major development of the existing laboratory into a laboratory which will combine and integrate luminescence dating methods with the electron spin resonance dating method. This will be a unique laboratory in South-Eastern Europe and one of the very few laboratories of this type in the world. I hope that  within maximum one year it would be possible to conduct my activities in a modern and spacious laboratory, as I have always dreamt of.
5. Întrebare/Question DD Un scurt mesaj către comunitatea UBB? (A short message to the BBU academic community?)

Răspuns/Response:

  • În ceea ce privește afirmarea internațională în cercetare, naționalitatea și afilierea noastră academică nu reprezintă un impediment. Da, din păcate, implică uneori că trebuie să muncim mult mai mult din diverse motive, dar nimic nu este imposibil. Le mulțumesc profesorilor mei, colegilor de la Facultatea de Știința si Ingineria Mediului și de la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe pentru buna colaborare și susținerea acordată.  Le mulțumesc mai ales membrilor echipei mele pentru că și-au pus încrederea în mine, pentru că nu m-au dezamăgit niciodată, pentru toate reușitele pe care le-am realizat împreună și pentru toate momentele frumoase pe care le-am trăit alături. Îi felicit pe toți colegii din universitate care au realizări remarcabile și mă bucur că am avut ocazia să îi cunosc pe o parte dintre ei în ultimii ani. Sunt mândră că fac parte din comunitatea UBB.
  • Nationality and academic affiliation is not an impediment when it comes to achieving international recognition. Yes, unfortunately, this sometimes involves working harder for various reasons, but everything is possible. I would like to thank my professors, and my colleagues from the Faculty of Environmental Science and Engineering as well as from the Institute for Interdisciplinary Research on Bio-Nano-Sciences for the good cooperation and for the support offered. I deeply thank my team members for putting their trust in me, for never letting me down, for all the achievements that we have accomplished and all the beautiful moments we have lived together.I would like to congratulate all my colleagues from the university who have outstanding achievements. I am glad I had the opportunity to personally meet some of them in the last years. I am proud to be a part of the BBU community.

Legătură spre pagina academică personală/CV/Link to personal academic homepage/CV: