O echipă de cercetători afiliați unor entități de cercetare și academice de pe patru continente (Europa, America de Nord, Asia și Australia), printre care și prof. Horia Banciu de la Facultatea de Biologie și Geologie din cadrul UBB, au realizat un studiu care încearcă să argumenteze ipoteza conform căreia unele microorganisme care au supravieţuit în condiții extreme de salinitate (de peste zece ori concentrația sării din apa de mare) ar avea potențialul genetic și metabolic de a rămâne active în condiții ”extreme”, cu implicații în înțelegerea posibilităților de supraviețuire pe alte corpuri cerești din Sistemul nostru solar sau pe exoplanete.
Studiul a fost publicat în FEMS Microbiology Reviews, una dintre cele mai prestigioase reviste de microbiologie din lume sub forma unui articol științific intitulat „NaCl-saturated brines are thermodynamically moderate, rather than extreme, microbial habitats” (Mediile hipersărate pot fi considerate habitate mai degrabă moderate decât extreme din punct de vedere termodinamic pentru microorganisme).
Informația cuprinsă în acest articol de sinteză este structurată astfel încât cititorului să i se aducă, în mod gradat, dovezi tot mai convingătoare pentru ipoteza flexibilității metabolice a microorganismelor halofile (”iubitoare de sare”), dincolo de ceea ce era acceptat până în prezent.
Alături de dovezile abundenței și diversității halofilelor, autorii discută o serie de rezultate experimentale anterioare care demonstrează capacitatea de creștere și multiplicare a unor procariote halofile (de exemplu, Halorhodospira sp., Halobacterium sp.), dar mai ales a unor mucegaiuri (fungi) xerofile (Aspergillus sp., Xeromyces sp.) la limita termodinamică inferioară a disponibilității apei.
Totodată, prof. Horia Banciu de la Facultatea de Biologie și Geologie din cadrul UBB, unul dintre coautorii acestui articol, țintește, împreună cu grupul său de cercetare, la explorarea sistematică a diversității și rolului populațiilor microbiene din aceste habitate hipersaline.
