Universitățile își reconsideră rolul în pregatirea consilierilor școlari responsabili de dezvoltarea abilităților non-cognitive la adolescenți

CLUJ NAPOCA, 17 Ianuarie 2017. UNICEF în România și Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca prin Facultatea de Psihologie și Stiințe ale Educației au organizat la sfârșitul săptămânii trecute dezbaterea „Abilități non-cognitive la adolescenți”. Evenimentul a avut loc în contextul recomandărilor studiului  realizat de către UNICEF și Asociația ROI in anul 2016. Concluziile studiului au reliefat importanța dezvoltării unor programe de intervenţie care să vizeze formarea profesioniştilor din toate sectoarele (cadre didactice, cadre sanitare şi asistenți sociali) pe teme legate de abilitățile non-cognitive, printr-o actualizare a ofertei de formare inițială.

Ca urmare a acestor recomandări, Universitatea Babeș-Bolyai și UNICEF în România au dezvoltat un parteneriat in vederea derulării unui proiect. În cadrul acestui parteneriat experți din cadrul Departamentului de psihologie al UBB au asumat reconsiderarea  curriculei de formare inițială a studenților la psihologie și a masteranzilor înscriși la programele destinate formării consilierilor școlari astfel incât sa rezulte un accent explicit asupra strategiilor de dezvoltare a  abilităților non-cognitive la copii și adolescenți. Mai mult,  prin proiect se urmărește, atât identificarea existenței unor componente curriculare care vizează dezvoltarea abilitaților non-cognitive în planurile de învățămănt ale altor universități cât și explorarea posibilității de extindere a unor astfel de practici la nivelul tuturor facultăților de psihologie din țară.

Cele mai recente cercetări psihologice dar și experiența practică a consilierilor au evidențiat importanța abilităților non-cognitive și a rezilienței în dezvoltarea copiilor, inclusiv a adolescenților. Abilitățile non-cognitive sunt competențe care pot fi dezvoltate, având un rol important în ajutarea adolescenților să reușească în viață și pentru a evita comportamentele la risc. Printre abilitățile non-cognitive cele mai utile adolescenților menționăm: optimismul, motivația, auto-control, perseverența, integritatea și curiozitatea. Reziliența este definită ca fiind capacitatea unei persoane de a depăși situațiile dificile. Totodată, abilitățile non-cognitive au potențialul de a îmbunătăți performanțele școlare ale adolescenților, de creștere a nivelului de integrare socială și bunăstare a tinerilor, în special a celor proveniți din medii defavorizate.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Acad. prof.univ.dr. Ioan-Aurel Pop, a subliniat importanța implicării psihologilor și a consilierilor școlari în dezvoltarea unor programe care să susțină dezvoltarea abilităților non-cognitive la adolescenți. Aceste inițiative susțin o dezvoltare armonioasă a tinerilor, prin completarea competențelor domeniu specific cu cele de interacțiune umană.
În opinia UNICEF în România, programele destinate copiilor și adolescenților trebuie să includă și dezvoltarea inteligenței emoționale și a abilităților non-cognitive. Astfel, adolescenții pot evita comportamentele la risc, precum consumul de alcool, tutun. Profesioniștii din domeniile psihologie și științe ale educației, în special consilierii școlari, pot sprijini adolescenții, îndeosebi pe cei mai vulnerabili, să își dezvolte aceste abilități.

Numărul crescut de universități care, prin experți și decidenți, au participat la această primă întâlnire de lucru pentru a identifica potențialele modalități de îmbunătățire și îmbogățire a curriculei de formare pentru consilierii școlari reprezintă un indicator al interesului față de importanța abilităților non-cognitive la copii și adolescenți.

Participanții la această dezbatere  au fost de acord ca este necesară o reconsiderare a  curriculumului de formare  universitară, inițiala și continuă,  a consilierilor școlari astfel incât acesta să  includă explicit conținuturi și strategii de dezvoltare a abilităților non-cognitive. Eficiența  oricaror  programe de intervenție, fie preventivă,  fie curativă, atunci când ele se  adresează adolescenților,  este sensibil dependentă de nivelul de expertiză a consilierior școlari, de calitatea competențelor acestora sunt însă responsabile  cadrele didactice universitare care i-au format.
La eveniment au fost prezenti reprezentanții facultăților de psihologie din Cluj-Napoca, București, Iași Timișoara, Oradea, Brașov și  Sibiu, reprezentați ai Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională (Cluj, Maramures etc), ai Casei Corpului Didactic, precum și alți practicieni.

Mai multe informații despre subiect găsiți aici.

Despre UNICEF

UNICEF este prezent în România şi în alte 190 de ţări şi teritorii pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescenţă. În România, UNICEF lucrează  împreună cu Guvernul, Parlamentul, autorităţi locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naţionali şi internaţionali şi cu mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educaţie timpurie de calitate şi la şcoală, pentru protejarea adolescenţilor şi monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecţie socială şi pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor.  UNICEF este susţinut financiar integral prin contribuţiile voluntare ale persoanelor fizice, corporaţiilor, fundaţiilor şi a guvernelor.

Despre Universitatea Babes-Bolyai

Universitatea Babes-Bolyai, este o instituţie publică de învăţământ superior a cărei misiune este să promoveze şi să susţină în comunitatea locală, regională, naţională şi internaţională dezvoltarea unor componente culturale specifice. În contextul actual, aceste componente vizează o cultură a acţiunii bazate pe cunoaştere sistematică şi inovatoare, care susține dezvoltarea personală şi morală,  învățarea permanentă şi inovatoare,  atitudinea proactivă, participarea, multiculturalitatea, dialog intercultural şi interconfesional. Mai mult, UBB este promotorul unei culturi a competenţei ştiinţifice şi tehnologice, competenţei organizaţionale şi a competenţei cetăţeneşti; o cultură a integrării în diversitate şi a globalizării, în condiţii de respect al identităţii şi de reciprocitate.

factografic1