31 august 2024
Oamenii ar fi putut ajunge în Mallorca, Spania, cu cel puțin 5.600 de ani în urmă, conform unui nou studiu realizat de profesorul Bogdan P. Onac, cercetător colaborator al Institutului Emil G. Racoviță al Universității Babeș-Bolyai și profesor de geologia carstului și paleoclimatologie la Universitatea South Florida (SUA), alături de colegii săi și publicat vineri, 30 august 2024, în Communications Earth & Environment, o revistă din familia Nature (https://www.nature.com/articles/s43247-024-01584-4). Această dată este cu aproape 2.000 de ani mai veche decât sugerau cercetările anterioare și a fost estimată prin calcularea momentului în care ar fi putut fi construit un pod antic, acum scufundat, de pe insulă.
Mallorca este una dintre cele mai mari insule din Marea Mediterană și, cu toate acestea, a fost printre ultimele insule colonizate, cercetările anterioare sugerând că cea mai timpurie așezare de pe insulă ar fi putut fi construită cu 4.600 – 4.200 de ani în urmă.
Profesorul Bogdan P. Onac, cercetător colaborator al Institutului Emil G. Racoviță al Universității Babeș-Bolyai și profesor de geologia carstului și paleoclimatologie la Universitatea South Florida (SUA), alături de colegii săi, a reevaluat intervalul de timp în care au sosit primii oameni pe Insula Mallorca. Noile rezultate de vârstă absolută (datate precis cu metoda uraniu-toriu) a depunerilor minerale (calcit și aragonit) acumulate în jurul speleotemelor (stalactite, stalagmite, coloane etc.) și înălțimea unei benzi de colorare existente pe podul scufundat au servit ca indicatori în estimarea cu precizie a schimbărilor istorice ale nivelului mării și pentru datarea construcției podului.
Astfel, profesorul Onac și echipa sa au stabilit că podul din Peștera Genovesa a fost construit acum 6.000 de ani, cu aproape două mii de ani mai devreme decât estimarea anterioară – reducând decalajul temporal între colonizarea insulelor din estul și vestul Mediteranei. Podul constă din blocuri mari de calcar așezate unele peste altele pentru a conecta două săli uscate ale peșterii. Colorația distinctă din secțiunea superioară a podului a fost cauzată de precipitarea calcitului la nivelul apei când podul era încă în uz. Comparând adâncimea la care apare colorația pe pod cu o reconstituire extrem de precisă a evoluției nivelului mării din ultimii 6.000 de ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că podul nu ar fi putut fi construit mai devreme de această dată, deoarece zona pe care o traversează nu ar fi fost sub apă la acea vreme. De asemenea, podul nu putea fi construit cu mai puțin de 5.600 de ani în urmă, deoarece nivelul mării ar fi ajuns deasupra podului.
Scopul construirii podului de piatră rămâne neclar. Acesta ar fi putut facilita accesul oamenilor într-o sală interioară a peșterii (singura neindundată), fie pentru a se refugia, fie pentru anumite ritualuri sau doar pentru a depozita la rece alimentele în timpul zilelor fierbinți din Mallorca. Indiferent de motivația construirii podului, prezența acestuia sugerează că primii oameni trebuie să fi ajuns în Mallorca cu cel puțin 6.000 de ani în urmă, adică aproape cu 2.000 de ani mai devreme decât se știa până acum.
Tradiție și Excelență prin Cultură-Știință-Inovație din 1581
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară (prin numărul de programe și caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară și germană), cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 442 de ani – 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din țară (peste 50.000 de oameni, din 15 localități și 11 județe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de șapte ani aflându-se pe prima poziție în țară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaționale majore ale universităților. În plus, de mai mulți ani UBB ocupă primele poziții în țară în rankingurile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internațional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizația unora din cele mai prestigioase universități europene world-class/research-intensive, a primit distincția europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este parte a alianței universităților europene EUTOPIA.
