Capitalismul din cultura României socialiste: studiu de caz – filmul „Nemuritorii”, cercetare la UBB

28 octombrie 2022

Conf. univ. dr. Constantin Pârvulescu, din cadrul Facultății de Teatru și Film a UBB, împreună cu conf. univ. dr. Emanuel Copilaș de la Universitatea de Vest din Timișoara, au publicat recent în jurnalul East European Politics and Societies un articol în care prezintă o cercetare inovatoare la confluența dintre studiile de film și culturale și economia politică.

Studiul urmărește fenomenul de convergență de conținut și se propune o abordare alternativă a acestui fenomen în producția culturală a economiilor socialiste de stat. Articolul se concentrează pe România anilor 1970, însă metoda și descoperirile sale pot servi la explorarea altor culturi socialiste din Europa de Est. Continuând cercetări anterioare ale autorilor, articolul dovedește că referitor la convergența de conținut într-o economie culturală socialistă precum cea a României, aceasta nu a reprezentat doar un fenomen controlat de sus, descendent. Convergența s-a manifestat și ca inițiativă de jos în sus, ascendent, ca un act deliberat și interesat al creatorilor de valoare artistică. Stimulii principali au fost concurența și cererea – mai degrabă specifici economiilor capitaliste. Acestora li se adaugă imitația și uneori șansa.

Ca studiu de caz, articolul explorează filmul artistic Nemuritorii regizat de Sergiu Nicolaescu (1974). Se relevă cum politicile culturale ale timpului sunt folosite de către actori economici și culturali pentru a-și atinge interesele comerciale – atât succesul pe piața internă, cât și pe cea internațională. Pentru a evidenția convergența ascendentă, de jos în sus, s-a urmărit modul în care conținutul filmului converge cu un conținut similar generat, tot ascendent, de industria muzicală, mai exact, de muzica etno-rock a vremii. Această convergență duce la încorporarea în coloana sonoră a Nemuritorilor a pieselor celei mai populare trupe etno-rock a vremii, Phoenix, care și ea a exploatat comercial conținuturi similare sugerate de politicile culturale de stat, însă independent de proiectul lui Nicolaescu.

Una dintre concluziile studiului este că fenomenele de convergență descendentă și ascendentă nu au existat într-o relație antagonistă – în termeni de putere și rezistență, propagandă și deconstrucția ei. Mai degrabă, articolul subliniază coabitarea și relevă existența unor zone intermediare găzduind atât practici economice și culturale centralizate cât și forme descentralizate. Această nuanțare pledează pentru o schimbare de paradigmă. Cercetarea producției culturale socialiste tinde să susțină că sinergiile de conținut socialiste sunt aproape exclusiv rezultatul controlului ideologic. O altă nuanțare propusă de studiul prezent se referă la termenul de rezistență prin cultură. Se propune o mai mare atenție la stimulenții economici care au însuflețit inovația culturală. Această privire mai atentă trebuie aplicată atât la ciocnirile cu cenzura, cât și la inovația culturală care a exploatat conținuturi produse inițial la comandă ideologică. Primul caz a fost adeseori interpretat inexact drept rezistență, al doilea, tot chestionabil, drept oportunism politic.

Articolul complet poate fi accesat la: https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/08883254221116817

Citare articol: Parvulescu, C., & Copilaș, E. (2022). Bottom-up Content Convergence Phenomena in Socialist Cultural Economies: The Case of Premodern Story Universes of Romanian Film and Music. East European Politics and Societies, 0(0). https://doi.org/10.1177/08883254221116817