Cercetătorii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, alături de colaboratori de la alte universități din țară și din străinătate au publicat recent concluziile unui studiu referitor la factorii care modelează percepțiile asupra sarcinilor administrative și ale regulilor în rândul birocraților de la nivel inferior din România.
Cercetarea, ale cărei rezultate au fost publicate în jurnalul academic International Review of Administrative Sciences, arată cum contextul național modelează caracteristicile prestării serviciilor publice și că sarcinile trebuie, de asemenea, înțelese din perspectiva birocraților din țările post-comuniste în tranziție. Birocrații la nivel inferior (street level bureaucrats) reprezintă o categorie importantă de funcționari publici, având în vedere caracteristicile lor principale în implementarea politicilor publice.
Rezultatele a două analize – una care examinează concepte mai largi de sarcină administrativă și una care vizează conceptul mai restrâns de sarcini de reguli – indică faptul că autonomia, complexitatea regulilor, conformarea, satisfacția la locul de muncă, nivelul educației și percepția corupției influențează percepția asupra sarcinilor administrative. În ceea ce privește percepțiile privind povara regulilor, acestea sunt influențate de tendințele de a respecta regulile, discreția administrativă, satisfacția la locul de muncă, angajamentul organizațional și statutul de supraveghere. Percepția asupra sarcinilor administrative și ale regulilor și povara acestora în rândul angajaților publici de rang inferior sunt modelate de perspective individuale ale caracteristicilor locului de muncă, trăsături psihologice conexe, perspective ale corupției guvernamentale și, în unele cazuri, de educație și statutul în cadrul unei organizații. Complexitatea crescută a regulilor a produs schimbări pozitive și substanțiale în percepția privind povara administrativă, cu seturi de reguli mai voluminoase sau locuri de muncă mai solicitante din punct de vedere cognitiv, ceea ce poate duce la reducerea abilităților birocraților de a urma procedurile standardizate. Percepțiile despre corupție au avut o influență semnificativă în ceea ce privește creșterea sarcinilor administrative, dar nu și asupra regulilor acestor sarcini.
O implicație practică majoră a acestui studiu derivă din constatările asupra factorilor care influențează atitudinile și percepțiile birocraților de rang inferior din România. Managerii care urmăresc îmbunătățirea prestării serviciilor publice în acest context vor putea disemina faptul că reducerea complexității regulilor și autonomia crescută, printre alte variabile organizaționale, au un impact pozitiv asupra percepțiilor sarcinilor administrative și ale regulilor. În acest sens, studiul de față oferă dovezi pentru dezvoltarea unor structuri organizaționale noi și actualizate menite să crească performanța organizațională și calitatea serviciilor.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesați: The weight of service delivery: administrative and rules burdens in street-level bureaucracy.
