Un grup de cercetători ce a inclus membri ai Facultății de Geografie a UBB au publicat recent un articol în jurnalul academic Geoheritage, lucrare în care s-a investigat cum pot fi valorificate arealele vulnerabilizate de alunecările de teren
Un aspect important al acestui studiu derivă din reunirea unor experți din două țări, România și Republica Moldova, unde fenomenele de eroziune primesc o conotație de excepție. Datorită relativei stabilități indusă de evoluția lor în timp, alunecările masive de teren au determinat conturarea unor peisaje geomorfologice distincte, care au fost valorificate diferit de diverse comunități locale. Astfel, acest studiu a avut drept scop identificarea și definirea acelor alunecări de teren pretabile pentru a fi investite ca geomorfosituri. Metodologia aplicată a presupus, în primul rând, inventarierea unor areale reprezentative cu glimee (văluriri de teren provenite din alunecări) din România și Republica Moldova. Bilanțul glimeelor din Depresiunea Transilvaniei și Podișul Moldovei, cu potențial de investire ca geomorfosit este de 892 glimee. În al doilea rând, s-a propus un model de evaluare cantitativă și calitativă a gemorfositurilor, respectiv determinarea valorii lor științifice, funcționale și adiționale prin însumarea a 20 subcriterii, urmată de ierarhizarea lor. Modelul a fost aplicat pentru 13 dintre siturile din Depresiunea Transilvaniei.
Studiul prezent are câteva implicații importante pentru publicul larg. În primul rând, aduce în discuție problematica unor fenomene geomorfologice tipice pentru regiunile europene analizate, respectiv alunecările masive de teren de tip glimee. În al doilea rând, se focalizează pe aspecte de stringentă actualitate, vizând valorificarea productivă a teritoriului și formele de exploatare competitive. În plus, are implicații de mediu importante, analizând fenomene cu o dinamică de mare amploare și cu repercusiuni peisagistice importante (riscuri în ceea ce privește infrastructurile tehnice ale teritoriului, habitatele umane, potențialul productiv al terenului). De asemenea, studiul susține posibila valoare economică, mai ales turistică, a peisajelor culturale dezvoltate pe forme de eroziune (glimee) în arealele de deal și podiș menționate. Metodologia propusă va permite comunităților locale să-și valorice aceste obiective, ale căror importanță și/sau chiar existență nu este conștientizată de cele mai multe ori.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesați: https://link.springer.com/article/10.1007/s12371-019-00397-8.
