Drd. Liviu-Andrei Fodor, dr. Raluca Georgescu, sub îndrumarea prof. dr. Daniel David și prof. dr. Istvan Szamoskozi, din cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie / Institutului Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată, împreună cu colaboratori din cadrul altor universități internaționale (prof. dr. Pim Cuijpers, prof. dr. Toshiaki Furukawa, dr. Ioana-Alina Cristea), au publicat un articol în prestigiosul jurnal academic The Lancet Psychiatry. Articolul a prezentat o analiză comprehensivă a eficienței intervențiilor psihologice care urmăresc modificarea distorsiunilor cognitive în cazul tulburărilor de tip anxios și depresiv, precum și a comorbidităților asociate.
O direcție majoră de cercetare curentă în psihologia clinică recomandă o abordare sistematică în dezvoltarea tratamentelor psihologice prin utilizarea rezultatelor din cercetările experimentale, în special cele ce vizează mecanismele psiho-patologice ce determină sau mențin diferite tulburări mintale. Intervențiile ce urmăresc modificarea distorsiunilor cognitive (Cognitive Bias Modification – CBM) sunt un exemplu perfect al acestei abordări. Distorsiunile cognitive subsumează o paletă largă de procesări mintale disfuncționale, care pot afecta negativ interpretarea realității și modul în care se adaptează o persoană. Aceste distorsiuni pot apărea la nivel atențional, de interpretare, printre altele. Există deja numeroase studii care au arătat rolul acestor distorsiuni în apariția sau agravarea unor probleme psihice, în special anxietate și depresie. De aceea, eficiența intervențiilor care își propun să modifice aceste distorsiuni cu scopul de a reduce simptomatologia unor tulburări este un subiect intens de dezbatere, rezultatele cercetărilor de până acum fiind mixte în această privință. În toate intervențiile de tip CBM, o distorsiune cognitivă țintă este manipulată experimental, participanții fiind învățați (adesea fără să conștientizeze în mod explicit) cum să își angajeze atenția sau cum să prelucreze preferențial tipuri specifice de stimuli (pozitivi, neutri), evitând în același timp alți tip de stimuli (negativi, amenințători). Intervențiile de tip CBM sunt promițătoare datorită accesibilității lor, ele putând fi administrate în sesiuni scurte, prin intermediul unui computer, inclusiv administrate online.
Plecând de la aceste considerente, autorii articolului și-au propus să sistematizeze rezultatele acestor tipuri de intervenții, agregând într-o meta-analiză de tip rețea (Network Meta-Analysis) datele tuturor studiilor publicate până în prezent pe acest subiect. Astfel, în această meta-analiză au fost agregate rezultatele a 85 de studii clinice controlate care au utilizat proceduri de modificarea a distorsiunilor cognitive, totalizând 5013 participanți, cu 65 de studii privind tulburările de tip anxios și 20 de studii privind tulburările de tip depresiv. Rezultatele au arătat faptul că intervențiile de tip CBM au un efect consistent, dar relativ redus, în reducerea simptomatologiilor tulburărilor vizate / comorbidităților asociate, în comparație cu grupuri de control de tip waitlist sau placebo. Cel mai important aspect evidențiat de acest studiu este sublinierea importanței unui anumit tip de interveție, care vizează distorsiunile de interpretare, ca fiind cea mai promițătoarea dintre intervențiile de tip CBM.
Această meta-analiză de tip rețea este una dintre cele mai comprehensive investigații de până acum în domeniul intervențiilor pentru modificarea distorsiunilor cognitive, clarificând aspecte esențiale într-un domeniu marcat de controverse majore. Rezultatele studiului sunt deosebit de importante deoarece contribuie la ideea de a dezvolta noi tratamente în mod sistematic, prin identificarea mecanismelor din studii experimentale de laborator, idee larg apreciată ca un pas esențial într-o nouă agendă programatică de cercetare în psihologia clinică. Intervențiile de tip CBM reprezintă o încercare structurată și consolidată care urmează aceste direcții. Modificarea distorsiunilor de interpretare s-a dovedit un tratament promițător, justificându-se astfel testarea pe scară largă, prin studii clinice controlate, a acestui tip de intervenții.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesați următoarele link-uri: https://www.thelancet.com/journals/lanpsy/article/PIIS2215-0366(20)30130-9/fulltext și/sau
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S2215036620301309.
