Cercetătorii Facultății de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) și ai Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, alături de colaboratori de la alte universități din țară și din străinătate au publicat recent rezultatele unui studiu privind impactul corupției și al economiei subterane asupra dezvoltării economiei.
Cercetarea, ale cărei rezultate au fost publicate în jurnalul academic Sustainability, a pornit de la dezbaterile generale legate de acest fenomen, generând astfel două teorii aferente celor două direcții de discuție. Prima susține că economia subterană și corupția sunt activități distructive care subminează guvernarea democratică și statul de drept, afectând astfel negativ dezvoltarea economică și sustenabilă a unei țări. Cea de-a doua direcție susține că economia subterană și corupția pot ajuta afacerile să se dezvolte pe fondul unei guvernări deficitare, demonstrând că, în țările cu o calitate scăzută a sistemului de guvernare, corupția poate încuraja alocarea resurselor determinând creșterea productivității.
În contextul dezbaterilor aferente celor două perspective, studiul și-a propus investigarea acestei relații controversate în cadrul unei cercetări empirice de tip panel, derulat pe un eșantion de 185 de țări, pentru perioada 2005-2015. Cercetarea a fost ulterior dezvoltată pe două grupuri de țări, respectiv țările cu venituri mari și țările cu venituri mici.
Un prim rezultat al cercetării constă în identificarea unor evidențe clare privind faptul că fenomenele de corupție și economie subterană sunt determinate de sărăcie și caracterizează în mare măsură țările cu venituri mici. Astfel, nivelurile mai mari de corupție și economie subterană sunt corelate cu niveluri mai scăzute de dezvoltare economică și sustenabilă.
O a doua contribuție importantă constă în identificarea dovezilor semnificative privind rolul distructiv al corupției și al economiei subterane asupra dezvoltării economice și durabile a statelor. În general, concluziile sunt în conformitate cu direcția care documentează o relație negativă între corupție și economia subterană pe de o parte și dezvoltarea economică și durabilă pe de altă parte.
De asemenea, studiul demonstrează că dezvoltarea economică și sustenabilă în țările cu venituri mari este afectată mai puternic și negativ de fenomenele privind corupția și economia subterană, decât în cazul țărilor cu venituri mici. Astfel, pentru țările cu venituri mici, corupția și economia subterană pot ajuta firmele să evite reglementările guvernamentale, să depășească anumite probleme economice.
Autorii studiului subliniază însă importanța faptului de a nu promova falsa percepție că bunele practici în guvernarea publică contează mai puțin pentru atingerea performanțelor economice.
Studiul are implicații importante pentru instituțiile guvernamentale care trebuie să adopte politici de combatere a criminalității economico-financiare, cu scopul final al stimulării dezvoltării economice și durabile statelor lumii.
Pentru mai multe detalii vă invităm să accesați https://www.mdpi.com/2071-1050/12/2/481.
