Iarna are semnificații diferite în mentalul colectiv al umanității. Uneori aceasta este asociată cu nașterea/speranța, alteori cu moartea. În creștinism spre exemplu, așa cum știm, iarna semnifică nașterea speranței, reprezentată de Isus. Psihologic vorbind, speranța ne dă forța necesară pentru a trece cu bine peste greutăți și pentru a ne uita cu încredere spre viitor.
Într-o logică dialectică, aș spune că teza (nașterea) și antiteza (moartea) generează sinteza în mentalul colectiv al umanității, și anume că iarna este anotimpul nașterii ideilor și planurilor care se bazează pe reflecțiile tomnatice, dar care se vor definitiva și implementa însă acțional doar odată cu venirea primăverii. Este o speranță trăită, dar netestată și implementată încă în realitate. Trăim astfel într-o lume suspendată între imaginar și real, plină de basm și legende, în care fantezia poate bate realitatea!
Sărbători Fericite!
Prov. univ. dr. Daniel David, rectorul UBB
