UBB își onorează, la 101 de ani, statutul inițial de “inovație” în învățământul superior românesc

Acum 101 de ani, în zilele de 1-2 februarie 1920, a avut loc inaugurarea solemnă a Universității din Cluj – numită atunci informal și Universitatea Națională (românească) a Daciei Superioare -, în prezența Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, a autorităților și a reprezentanților țărilor aliate și neutre în timpul războiului, din Europa și America.

 Regele Ferdinand, a stabilit atunci, prin discursul său, deviza universității clujene:

„Consacrat adevărului, pe căile justiției – singurele care conduc la înțelegerea între diferite popoare ale lumii – acest așezământ de înaltă cultură va putea să aducă servicii țării și umanității, făcându-le la amândouă cinste prin munca sa științifică.”

„Din 1927 Universitatea din Cluj se va numi Universitatea Regele Ferdinand I, iar Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este astăzi succesorul legal și academic al acestei universități.  Ridicându-se la deviza stabilită de Suveran încă din 1920, UBB nu este o universitate de educație/formare de specialiști, angajamentul său fiind pentru generarea cunoașterii prin cercetare/știință, în cadrul acestui proces formând specialiști și caractere și servind societatea (mediul socio-economic). Așadar, comunitatea academică a UBB își trăiește autentic valorile Traditio et Excellentia, născându-se ca universitate humboldtiană, iar astăzi angajându-se în paradigma <<world-class>>, care reprezintă evoluția modernă a paradigmei humboldtiene”, arată rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

Rectorul UBB adaugă că „trebuie să știm că inițial au fost perspective diferite asupra organizării și misiunii noii universități clujene. Unii ar fi dorit ca Universitatea din Cluj să fie o simplă extensie a celor din București și Iași (în acest context unii menționau în presa vremii riscul de a deveni «anticameră» sau «colonie» pentru acestea). Alții ar fi vrut o universitate ardeleană/transilvană. Intelectualii marcanți ai vremii au înțeles însă că prin Universitatea din Cluj au șansa să facă un experiment prin care să creeze inovativ o instituție nouă, direct ancorată în cele mai bune practici internaționale, mai ales europene (franceze/germane) și americane, care apoi să servească drept model și pentru celelalte universități din țară. Spre exemplu, profesorul Vasile Pârvan, unul dintre intelectualii marcanți care s-au opus ca Universitatea din Cluj să fie o reproducere a universităților din Vechiul Regat, a spus că lucrurile ar trebui să stea chiar invers și a contribuit major la acest lucru. În final, s-a mers pe varianta inovativă, cu implicarea celor mai valoroși oameni de știință din țară și a unora de marcă din străinătate, iar UBB se ridică și astăzi la acest nivel, fiind o universitate clujeană/transilvană/românească ce joacă însă global, în liga academică internațională, fiind spre exemplu membru în GUILD, organizația unora din cele mai importante universități europene <<world-class/research-intensive>>”.