Academia Română și UBB lansează „Strategia Națională privind Stilul de Viață Sănătos. Partea I” - NEWS UBB

Centrul Național de Competențe în Stilul de Viață Sănătos, co-fondat de Academia Română și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), lansează miercuri, 30 septembrie 2026, „Strategia Națională privind Stilul de Viață Sănătos. Partea I”. Evenimentul de lansare va avea loc, în format hibrid, în Aula Academiei Române, în intervalul 10:00 – 12:00.

Demersul a fost inițiat în anul 2025, în timpul mandatului de ministru al Educației și Cercetării al prof. univ. dr. psih. Daniel David, ca proiect în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, iar pentru elaborarea și finalizarea cadrului general au fost consultați experți din instituții academice, organizații profesionale și domenii relevante pentru sănătate și stil de viață.

Abordarea propusă are în centru conceptul de competență, înțeles prin integrarea simultană a trei componente psihocomportamentale: cunoștințe declarative – ce trebuie făcut, cunoștințe procedurale – cum trebuie făcut și valori/atitudini – de ce trebuie făcut/de ce este important. În această perspectivă, Strategia își propune să contribuie la trecerea de la simpla transmitere de informații, practici sau recomandări către dezvoltarea unor competențe reale, ca structuri psihocomportamentale pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos.

La evenimentul de lansare vor participa reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Parlamentului României, Guvernului, Academiei Române, mediului universitar și medical, organizațiilor profesionale și societății civile

SINOPSIS

Fundamente

Sănătatea – Stare de bine fizic-psihic-social, abordată într-un model bio-psiho-social (OMS)
Stilul de viață – Paternuri cognitiv-comportamentale relativ stabile transsituațional
Stilul de viață sănătos – Paternuri cognitiv-comportamentale care contribuie la starea de sănătate/de bine (Factor de sanogeneză)
Stilul de viață nesănătos – Factor etiopatogenetic, cu ponderi diferite în diverse forme de patologie (ex. major în Boli Cronice Netransmisibile)

Limite ale unor abordări curente asupra stilului de viață sănătos

Clasic (Alimentație/Somn/Activitate fizică/Fumat/Alcool/Sănătate mintală) vs. Emergent (+Tehnologia/Funcționalitate/One-Total Health)
- O clarificare cheie este ce înseamnă astăzi „starea de bine” din definiția sănătății. Deși de cele mai multe ori înseamnă „valență pozitivă”, aceasta trebuie corelată cu „funcționalitatea”: uneori valența pozitivă nu este funcțională, iar funcționalitatea nu implică mereu valența pozitivă (ex. starea de îngrijorare în fața unui pericol poate să fie funcțională – „sănătoasă”). Așadar, atât valența, cât și funcționalitatea vor fi considerate în implementarea conceptului de sănătate în prezenta Strategie.
Fragmentare: 1. Biomedicală vs. Psihosocială (cu confuzii de roluri și reducerea colaborării în echipe multidisciplinare de specialiști); 2. Promovarea unui stil de viață sănătos în populația generală aparent sănătoasă vs. Implementarea stilului de viață sănătos în intervențiile medicale și psihologice
Reducționism: Biomedical în Medical; 2. Psihosocial în Psihologic; 3. Social adesea fără Cultural și Economic
Cunoștințe/Practici Competențe (Structură triadică: Cunoștințe declarative/Ce trebuie făcut + Cunoștințe procedurale/Cum trebuie făcut + Valori/De ce trebuie făcut)

Strategia pentru Stilul de Viață Sănătos. Partea I

Pornind de la definiția sănătății ca o stare de bine fizic, mintal (psihic) și social, inovația acestei Strategii constă într-o abordare bazată pe competențe, comprehensivă (bio-psiho-socială), multinivelară (biomedicală, psihologică și socioculturală) și multi-/inter-/transdisciplinară, conceptualizând stilul de viață sănătos, în același cadru al competențelor, atât ca un mecanism de promovare/optimizare a sănătății și de prevenție a îmbolnăvirilor, cât și ca un mecanism de tratament în abordările medicale și psihologice clinice. De asemenea, ca demers inovativ la nivel național/internațional, (1) tehnologia este vizată în această Strategie, atât specific, cât și transversal și (2) evităm distorsiuni larg răspândite în implementarea modelului bio-psiho-social, prin reducerea factorului „bio” la „medical” și prin îngustarea factorului „social” (aici este inclus și cu componente cultural-etice și economice). Printr-o astfel de abordare, se evită fragmentări și abordări reducționiste, atât biomedicale, cât și psihosociale, promovându-se o abordare integrativă, bazată pe competențe și ghidată de dovezi științifice. Nu în ultimul rând, ținând cont de faptul că pseudoștiința/pseudocunoașterea s-a infiltrat în sănătate-medicină mai ales prin „ruta” stilului de viață (pseudo)sănătos, această Strategie se dorește și un demers cu rol de antidot și de protecție a oamenilor în fața pseudoexperților.
- (Open Science: Integrare Top-down – Bottom-up) – Până în data de 15 octombrie 2026, se pot face sugestii la textul prezent al Strategiei, și anume la Cadrul General: Viziune, Obiective strategice, Planul operațional general, care se vor adresa coordonatorului științific.
Obiective (O):
- O1 – Populația aparent sănătoasă
  - Ghidurile generale-cadru – Paradigma COMPETENȚELOR
    - Alimentație/Somn/Activitate fizică/Fumat/Alcool/Sănătate mintală (Tehnologie) – One-Total Health
  - Ghidurile specifice-adaptate populațiilor țintă (ex. copii și adolescenți; vârstnici; populații cu risc crescut pentru patologie; populații cu cerințe educaționale speciale), unor condiții specifice (ex. femei gravide) și unor teme relevante (ex. consumul de droguri)
  - Analiza Ghidurilor existente / Analiza literaturii de specialitate / Limbaj de interfață
  - Extensii prin consultanță pentru industrie și mediul socio-economic
- O2 – Populație aparent sănătoasă
  - Training pentru mesageri educaționali
- O3 – Populație aparent sănătoasă
  - Campanii sociale / mass-media
- O4 – Populație clinică
  - Ghiduri specifice-adaptate – Paradigma COMPETENȚELOR
    - Condiții medicale și Condiții psihologice
      - Transdiagnostic DAR Pot fi explorate și abordări pentru patologie specifică/probleme specifice
    - Limbaj de specialitate (specialiști în sănătate) și de interfață (pacienți)
    - Analiza Ghidurilor existente / Analiza literaturii de specialitate
    - Ghid pentru Consilierea pentru stil de viață sănătos
      - Conceptualizare complexă bio-psiho-socială
      - Facilitarea intervenției din specialitatea proprie (“5A” plus fundamente de educație pentru modificări cognitiv-comportamentale)
      - Abordarea cazului în echipe multidisciplinare
    - O5 – Monitorizare, efecte, bariere
    - O6 – Corecții și adaptări
    - Context legislativ

Strategia pentru Stilul de Viață Sănătos. Partea II

De asemenea, organizațiile de specialitate/experții care doresc să se implice în etapele următoare ale Strategiei, și anume în elaborarea Ghidurilor specifice (Partea II), se vor adresa coordonatorului științific.
- Pornind de la viziunea și principiile stabilite în Strategie (Partea I), se vor elabora în etapa următoare Ghiduri specifice. Ghidurile specifice se vor elabora cu implicarea instituțiilor relevante/organizațiilor profesionale/experților interesați, urmând modele ale unor ghiduri similare din universități de prestigiu, precum Harvard și Stanford, implicând: (1) analiza Ghidurilor deja existente la nivel național/internațional (cu atenție la necesitatea actualizării informațiilor și a adoptării modelului bazat pe competențe); (2) analiza literaturii de specialitate, cu atenție la eficiență, eficacitate și analize economice; (3) elaborarea, prin modelul competențelor, a Ghidurilor cadru pentru populația generală (alimentație/somn/activitate fizică/alcool/fumat/sănătate mintală-incluzând tehnologia), cu atenție la interrelaționări (de componente și de profesii) și One-Total Health, și adaptarea apoi a acestora la (a) domenii specifice (populație generală sănătoasă /domeniu clinic); (b) populații și situații specifice (copii și adolescenți / vârstnici / populații cu cerințe educaționale speciale / populații vulnerabile / femei gravide) și (c) teme specifice (ex. consumul de droguri / recuperare medicală). Ghidurile vor avea componente adresate specialiștilor în sănătate și/sau beneficiarilor – autoadministrare. Acest demers se va definitiva după consultarea cu instituțiile relevante/organizațiile profesionale/experții implicați.

Programul Evenimentului (Hibrid)

Aula Academiei Române, 30 septembrie 2026, între orele 10:00 – 12:00

Cuvântul gazdei – Acad. Mircea Dumitru, Vicepreședinte al Academiei Române

Coordonatorii Strategiei: Prezentare generală

univ. dr. psih. Daniel David & prof. univ. dr. Nicolae Hâncu (coordonator științific)

Mesaje de la autorități, instituții/organizații și experți

Președinția României

Mesajul Președintelui României va fi transmis de Consilierul de Stat Mădălina Fătu

Parlamentul României

Președintele Senatului – Mircea Abrudean
Președintele Comisiei pentru învățământ – Mihai Ghigiu

Guvernul României

Ministerul Educației și Cercetării – Ministru Mihai Dimian
Ministerul Sănătății – Ministru Cseke Attila
Agenția Națională pentru Sport – Președinte Bogdan Nicolae

Comitetul Olimpic și Sportiv Român

Președinte – Mihai Covaliu

Membri ai Academiei Române din Secția de Științe Medicale, Secția de Biologie, Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie și Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie

Victor Voicu – președinte al Secției de Științe Medicale
Maia Simionescu – președinte al Secției de Științe Biologice
univ. dr. Viorel Jinga – membru al Secției de Științe Medicale și rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București
Mircea Dumitru – președinte al Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie
univ. dr. Tudorel Andrei – membru al Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie
univ. dr. Mioara Dorobanțu – membru al Secției de Științe Medicale

Colegiul Medicilor din România

Președinte – Prof. univ. dr. Cătălina Poiană

Asociația Psihologilor din România

Președinte – Prof. univ. dr. Dragoș Iliescu

Asociația Medicală de Prevenție prin Stil de Viață Sănătos

Președinte – Dr. Anca Hâncu

Societatea Sociologilor din România

Președinte – Prof. univ. dr. Adrian Hatos

Societatea Română de Pneumologie

Președinte – Prof. univ. dr. Florin Mihălțan

Asociația Română a Medicilor de Familie

Vicepreședinte – Dr. Daciana Toma

World Vision

Director executiv pentru România și Moldova – Mihaela Nabăr

Concluzii și Discuții – Etapele următoare ale Strategiei

univ. dr. Nicolae Hâncu, Prof. univ. dr. Daniel David, Prof. univ. dr. Manuela Banciu, Acad. Mircea Dumitru (Unii dintre experții cheie ai Strategiei)
Cu intervențiile altor experți invitați – Prof. univ. dr. Cătălin Copăescu, Prof. univ. dr. Maria Moța, Prof. univ. dr. Alexandru-Virgil Voicu și alții experți interesați
Vor fi conectați online și vor putea participa/interveni la discuții reprezentanți și experți din (în ordine alfabetică):
Asociația de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale din România
Asociația Română de Educație în Diabet și Obezitate
Asociația Română pentru Studiul Jocurilor de Noroc
Departamentul de Sănătate Publică din UBB
Facultatea de Științe Medicale și ale Sănătății din UBB
Institutul Național de Sănătate Publică
Institutul de Psihoterapie și Sănătate Mintală Aplicată și Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie din UBB
Rețeaua privată de sănătate MedLife
Rețeaua privată de sănătate Regina Maria
Alte instituții și organizații profesionale și ale pacienților/publicului general

Declarații și răspunsuri pentru presă

univ. dr. Daniel David – în spațiul alocat în sediul Academiei Române
univ. dr. Nicolae Hâncu – disponibil în spațiul UBB (Cluj-Napoca) și/sau online

Tradiție și Excelență prin Cultură-Știință-Inovație din 1581

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară (prin numărul de programe și caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară și germană), cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 445 de ani – 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din țară (de aproximativ 55.000 de oameni, din 15 localități și 12 județe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de mai mulți ani UBB ocupând primele poziții în țară în rankingurile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internațional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizația unora din cele mai prestigioase universități europene world-class/research-intensive, a primit distincția europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este parte a alianței universităților europene EUTOPIA.