Recent, o echipă de cercetători din Germania, România și Belgia a semnalat într-un articol publicat în revista Cretaceous Research, prezența în Cretacicul terminal din așa numita „Insulă Hațeg” (Transilvania, România) a genului Gargantuavis, semnalat până acum doar din Europa Occidentală, despre care se credea că este o „pasăre” de mari dimensiuni, dar fără capacitatea de a zbura.
Echipa formată din Gerald Mayr de la Institutul de Cercetare Senckenberg și Muzeul de Istorie Naturală din Frankfurt, Vlad Codrea, Marian Bordeianu de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Alexandru Solomon de la Muzeul Județean Mureș (afiliat și la UBB Cluj-Napoca) și Thierry Smith de la Insitutul Regal Belgian de Științele Naturii din Bruxelles, a arătat că enigmatica Gargantuavis nu reprezintă o pasăre din grupul ornithurine și că nu este un reprezentant endemic, caracteristic unei anumite zone insulare.
La sfârșitul Cretacicului, cu aproximativ 70 de milioane de ani în urmă, Europa era în cea mai mare parte acoperită de apele Oceanului Tethys, iar zonele de uscat din actuala Transilvanie făceau parte dintr-un arhipelag al acestui ocean, în care așa-numita „Insulă Hațeg” era parte componentă, cu o suprafață estimată la ca. 80.000 km2. Este cunoscută la nivel mondial în principal datorită dinozaurilor ”pitici” descriși pentru prima dată de baronul Francisc Nopcsa la sfârșitul secolului 19.
Până la descoperirea din țara noastră, se considera că Gargantuavis este o „pasăre” ce a viețuit în aria actualelor țări Franța și Spania, în urmă cu aproximativ 70-75 de milioane de ani. Se presupunea că această „pasăre” și-a pierdut capacitatea de a zbura din cauza izolării într-un mediu insular. Mărimea acesteia (a se vedea imaginea) era comparabilă cu cea a unui struț actual. Totul, până la descoperirea unei noi fosile în zona Hațegului.
Ea a fost descoperită în localitatea Nălaț-Vad (în apropiere de Hațeg, Județul Hunedoara), unde apar la suprafață depozite continentale de origine fluvială cretacic superioare (aproximativ 70 milioane ani). Noua descoperire semnifică prima semnalare a acestui animal în afara Franței și Spaniei. Este, de asemenea, și cel mai complet pelvis (a se vedea imaginea) de Gargantuavis cunoscut până la ora actuală.
”Pasărea” Gargantuavis comparată cu un om de 1,8 metri. Imagine: https://dinopedia.fandom.com/wiki/Gargantuavis.
Mai mult, noua descoperire atestă faptul că, dacă Gargantuavis derivă dintr-un strămoș zburător, acest animal și-a pierdut capacitățile de zbor înainte de formarea Arhipelagului European. Acest fapt ne-a determinat să considerăm că Gargantuavis a avut un strămoș cu rădăcini vechi de aproximativ 100 de milioane de ani în urmă, ajungând relativ târziu în Transilvania.
UBB V649 – fragment de pelvis (bazin)
Noua descoperire demonstrează faptul că Gargantuavis nu era o „pasăre” gigantică, ci un dinozaur carnivor. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că Gargantuavis, Elopteryx și Balaur (toți, semnalați din România) pot să aparțină unuia și aceluiași grup de dinozauri. În acest caz, familia Elopterygidae ar avea prioritate sistematică față de Gargantuaviidae.
Această descoperire aduce mai multă lumină asupra vieții terestre din Transilvania străveche și completează istoria geologică a „Insulei Hațeg”, care mai are multe aspecte de investigat. Piesa descoperită este păstrată în colecția Muzeului de Paleontologie-Stratigrafie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde poate fi vazută de doritori.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesați: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0195667119302289.
