Psihologia ne arată că toleranța la frustrare înseamnă a căuta soluții la problemele practice cu care ne confruntăm (când apare blocarea scopurilor/dorințelor), dar, în paralel, a ne duce viața mai departe cu o calitate bună a acesteia. Unii dintre noi, atunci când le sunt blocate scopurile/dorințele, dezvoltă însă o intoleranță la frustrare (toleranță scăzută la frustrare), asociată adesea cu stări de furie/agresivitate cantonate în frustrare, uneori chiar cu un abandon al rezolvării problemei și dezvoltării personale, ceea ce complică atât rezolvarea problemei practice, cât și calitatea bună a vieții. Toleranța la frustrare se învață pe un fond biopsihologic! Dar, dacă nu am fost învățați și dacă în aceste vremuri ale sărbătorilor pascale din 2022 ne regăsim ca buni creștini, să ne reamintim măcar cuvintele lui Isus Hristos, cel care ne-a revelat o formă a toleranței la frustrare înainte ca psihologia să o descopere/valideze științific mai larg, spunând: „În lume necazuri veți avea; dar îndrăzniți. Eu am biruit lumea” (Ioan 16:33).
În vremuri de pandemie, de război și poate de frustrări personale, să medităm în contextul sărbătorilor pascale la aceste cuvinte și să le urmăm pentru o viață mai bună, pentru noi și pentru cei din jurul nostru.
Hristos a înviat!
Prof. univ. dr. psih. Daniel David,
Rectorul UBB
